Măsura privind transferul unor atribuţii administrative nejudiciare de la magistraţi la grefieri, cuprinsă în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar, este una din soluţiile pentru degrevarea judecătorului, care a ajuns să aibă în medie 700 de dosare pe an. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis constituirea de module "judecător-grefier", la nivelul unor judecătorii care au înregistrat peste 15.000 de dosare în anul 2005. Dosarele, gestionate de grefieri Transferul unor atribuţii administrative (nejudiciare) de la magistraţi la personalul auxiliar îşi află originea în propunerea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, făcută prin Recomandarea R 86 (12), care menţionează că este de dorit evitarea creşterii volumului atribuţiilor nejurisdicţionale încredinţate judecătorului şi diminuarea progesivă a acestora, prin încredinţarea lor altor persoane sau organe. În aceste condiţii, după consultarea colegiilor de conducere ale instanţelor şi pe baza punctelor de vedere exprimate, s-ar putea iniţia o procedură de separare legislativă a competenţelor, prin conferirea de atribuţii distincte atât grefierilor cu studii superioare (eventual şi cu schimbarea denumirii funcţiei), cât şi celor cu studii medii. Într-un astfel de demers, ar fi necesar să se ia în considerare modul în care va fi concepută activitatea unei instanţe judecătoreşti care să beneficieze de un număr suficient de posturi de personal auxiliar de specialitate şi de dotările corespunzătoare organizării şi funcţionării acesteia. Întrucât evoluţiile la nivelul instanţelor pot tinde spre o astfel de organizare, s-a avansat ideea constituirii, cu valoarea de experiment, a unor module (echipe) funcţionale formate dintr-un judecător şi cel puţin doi grefieri (unul cu studii superioare juridice şi unul cu studii medii) care să preia gestionarea dosarului de la învestirea instanţei şi până la pronunţarea hotărârii, fără vreo implicare a celorlalte compartimente auxiliare ale instanţei. Raţiunile care pledează pentru extinderea atribuţiilor grefierului, prin preluarea de la judecător a sarcinilor administrative şi de rutină, în managementul dosarelor, sunt: creşterea constantă a numărului cauzelor aflate pe rolul instanţelor, care a condus la supraîncărcarea activităţii judecătorilor; de aici, necesitatea degrevării acestora de sarcinile care nu au caracter jurisdicţional, pentru a se putea dedica înfăptuirii actului de justiţie; necesitatea redefinirii rolului grefierului în cadrul instanţei, a competenţelor acestuia şi a posibilităţii de a prelua acele atribuţii nejudiciare care încarcă în prezent portofoliul de atribuţii ale judecătorului. Judecătoria Oradea, selectată pentru proiectul pilot CSM a evaluat situaţia existentă în alte sisteme judiciare din statele europene, prezentată în Raportul CEPEJ la nivelul anului 2002. Astfel, s-a constatat că, în ceea ce priveşte numărul judecătorilor profesionişti raportat la 20.000 de locuitori, în România există un procent destul de mare de judecători, respectiv 3,4 în comparaţie cu unele ţări în care sistemul judiciar este considerat performant, cum ar fi: Danemarca - 1,4; Franţa - 2,1; Italia - 2,3 etc. Prin comparaţie, între numărul judecătorilor profesionişti şi cel al personalului auxiliar, situaţia din acelaşi raport relevă că în România numărul personalului auxiliar este mult mai redus faţă de cel existent în majoritatea ţărilor europene. Astfel, raportat la 100.000 de locuitori, numărul judecătorilor şi al personalului auxiliar se prezintă astfel: Danemarca - 6,85 judecători şi 41 personal auxiliar; Estonia - 17,48 judecători, 95,87 personal auxiliar; Franţa - 10.37 judecători, 26,71 personal auxiliar, iar România - 17 judecători, 40,77 personal auxiliar. La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, opţiunea pentru creşterea numărului personalului auxiliar şi atingerea pragului dezirabil de doi grefieri pentru un judecător este determinantă. În acest sens, s-a propus şi un termen de 4-5 ani, înăuntrul căruia numărul grefierilor pentru instanţele judecătoreşti să crească cu 2.000. Astfel, în şedinţa din 21 iunie 2006, CSM a apreciat ca necesară derularea unui proiect pilot, fiind selectate şapte judecătorii: Oradea, Timişoara, CluJ Napoca, Târgu Jiu, Craiova şi Judecătoriile sectoarelor 5 şi 3 din Bucureşti.