Comuna Vârciorog se află în centrul geometric al judeţului Bihor, într-o mică şi pitorească depresiune de contact a munţilor Pădurea Craiului cu dealurile vestice, fiind situată la 18 km de Tileagd. Pe lângă centrul de comună, unitatea administrativ-teritorială mai este constituită din satele Serghiş şi Fâşca, precum şi din cătunul Surducel. Comuna se bucură de o climă blândă, de un mediu nepoluat, de suprafeţe întinse de păduri care purifică aerul, de pârâuri cu ape limpezi şi izvoare cristaline, care atrag, la sfârşit de săptămână, un număr mare de turişti. Comuna se întinde pe o suprafaţă de 40 de km, având o populaţie de 2.629 locuitori. Atestată documentar din 1492 Prima atestare documentară a satului Vârciorog datează din anul 1492. Denumirea mai puţin obişnuită a localităţii vine de la substantivul românesc "vârciorog", care înseamnă vârtej, vâltoare. Mai veche este însă atestarea documentară a satului Fâşca, acesta fiind menţionat, pentru prima dată, în acte oficiale, în anul 1274. După împărţirea administrativ-teritorială a României din 1948, satul Vârciorog a devenit, urmare a potenţialului său economic şi demografic, centrul comunei cu acelaşi nume, în componenţa căreia se mai află satele Şerghiş, Fâşca şi Surducel, cu o populaţie formată numai din români. În perioada dictaturii comuniste, satele comunei nu au fost niciodată colectivizate, astfel că locuitorii acestei zone nu au trăit marea dramă a ţărănimii româneşti - dezmoştenirea de pământ. Cu toate acestea, la sfârşitul anului 1947, locuitorii satului Vârciorog au fost deposedaţi de 1.657 hectare de păduri şi păşune împădurită, aceste suprafeţe revenind, după 90, în posesia proprietarilor de drept, care s-au constituit în composesoratul "Măgura", pentru a putea să-şi gestioneze mai bine proprietăţile. Primarul, ales din primul tur de scrutin Comuna Vârciorog este gospodărită, din 2004, de primarul Vasile Cociuba, care a câştigat alegerile încă din primul tur de scrutin. Acesta este ajutat de viceprimarul Dumitru Braica şi de cei 11 consilieri locali, care fac parte din doar trei partide politice cu reprezentare în judeţul Bihor. Astfel, opt dintre consilieri sunt liberali, doi, democraţi, iar unul este membru al PRM. Aceştia trebuie să gestioneze problemele unei comune în care trăiesc 2.629 de persoane. Potrivit datelor obţinute în urma recensământului, aproape 2.000 dintre locuitori au declarat că aparţin religiei ortodoxe, 410, celei penticostale, iar 32 sunt baptişti. Astfel, în satele care alcătuiesc comuna Vârciorog, cu excepţia cătunului Surducel, sunt construite, în total, trei biserici ortodoxe, trei penticostale şi una baptistă. Trebuie precizat că biserica ortodoxă din Fâşca a fost dată în folosinţă în anul 2000, iar în centrul de comună, până anul viitor, creştinii ortodocşi participă la slujbele ţinute în vechea biserică, construită în anul 1703, din lemn de stejar secular, de dimensiuni 9x5 metri. Noua biserică va fi sfinţită abia în 2007, până atunci trebuind să fie finalizate lucrările la duşumea, precum şi introducerea încălzirii. Construcţia a fost finanţată de credincioşii ortodocşi din localitate. Numărul populaţiei, în scădere După închiderea întreprinderii miniere de bauxită din Dobreşti, a fabricii de cherestea de la Tileagd şi după reducerile de personal de la fabrica de ciment, populaţia comunei Vârciorog este în descreştere. Majoritatea celor care locuiesc aici se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Pe de altă parte, în comună funcţionează opt societăţi comerciale, dintre care una este de producţie - prelucrarea lemnului, iar celelalte, de comerţ. De asemenea, majoritatea celor care au un loc de muncă fac naveta, zilnic, la Oradea. Pentru deplasarea acestora în municipiul reşedinţă de judeţ sunt curse regulate de autobuz. O altă destinaţie a populaţiei apte de muncă este Aleşdul, dar şi comuna Tileagd. Potrivit primarului Vasile Cociuba, 15 dintre şomeri au fost angajaţi la Primărie, pentru două luni, printr-un program în colaborare cu AJOFM Bihor. Aceştia se ocupă de amenajarea şanţurilor, de salubrizarea comunei, de împrăştierea pietrei pe drumuri etc. Totodată, la Primăria Vârciorog sunt în plată 20 de dosare de însoţitori pentru persoanele cu dizabilităţi. Învăţământ performant De educaţia copiilor din comuna Vârciorog se ocupă 28 de cadre didactice, dintre care 20 sunt titulari. În Vârciorog, Şerghiş şi Fâşca funcţionează câte o şcoală cu clasele I-VIII şi câte o grădiniţă. Procesul educativ din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII din centrul de comună se desfăşoară într-o clădire dată în funcţiune în anul 1990, având opt săli de clasă, o bibliotecă şi laborator. Această clădire beneficiază de alimentare cu apă potabilă dintr-un puţ forat în curtea şcolii. În Vârciorog mai există trei corpuri de clădire mai vechi, într-unul funcţionând grădiniţa, care dispune de două săli de clasă. În Serghiş, şcoala funcţionează într-o clădire cu etaj, construită în anul 1975, iar grădiniţa, într-o clădire construită în anul 1980. În satul Fâşca, clădirea şcolii datează din 1980, având şase săli de clasă, dintre care una este repartizată grădiniţei. În total, numărul şcolarilor şi preşcolarilor din unităţile de învăţământ ale comunei Vârciorog este de 299. Potrivit primului gospodar, de la buget au fost alocaţi bani pentru înlocuirea geamurilor la toate cele trei şcoli, pentru introducerea apei la şcoala din Vârciorog, precum şi pentru efectuarea de reparaţii la grădiniţa din centrul de comună. Prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru şcolile din această unitate administrativă au fost alocaţi banii necesari schimbării mobilierului şcolar, iar instituţiile de învăţământ din Vârciorog şi Fâşca au fost dotate cu calculatoare. Un alt proiect pus în practică în comună este deschiderea unui telecentru în satul Şerghiş, a cărui amenajare, dotare cu calculatoare, fax, copiator şi legare la internet a costat 35.000 lei. Telecentrul este folosit de tinerii din localitate, aceştia fiind supravegheaţi de profesori. Primarul Vasile Cociuba susţine că Guvernul a alocat 300.000 lei pentru introducerea încălzirii centrale la Şcoala din Şerghiş. De asemenea, s-a construit un grup sanitar nou la această şcoală şi s-a asigurat finanţarea a jumătate din lucrările la clădirea şcolii din Fâşca. Potrivit primarului, de anul viitor va fi renovată şi şcoala de la Vârciorog. În privinţa procesului educativ propriu-zis, directorul şcolii, Iosif Gomboş, a precizat că, în anul şcolar 2005-2006, cinci dintre elevii şcolii s-au numărat printre finaliştii fazelor pe judeţ ale olimpiadelor de biologie, geografie şi matematică. Totodată, la testele naţionale din vară, rezultatele elevilor absolvenţi ai claselor a VIII-a au situat comuna Vârciorog pe locul I, pentru al patrulea an consecutiv, în ceea ce priveşte promovabilitatea şi mediile obţinute, în competiţia directă cu alte 11 şcoli din zonă. "Şcoala din Vârciorog a rămas printre puţinele instituţii de învăţământ în care respectul pentru profesori şi pentru şcoală a rămas în picioare, iar atmosfera este deosebită", a menţionat Iosif Gomboş, director al şcolii din localitate încă din anul 1990. Încălzire centrală la Primărie şi cămin cultural În centrul de comună există un dispensar în care îşi au cabinete un medic de familie şi un medic stomatolog, în timp ce în fiecare dintre satele Şerghiş şi Fâşca este amenajată câte o încăpere pentru punct sanitar, unde medicul de familie se deplasează o dată pe săptămână. De asemenea, comuna dispune şi de serviciile unui medic veterinar şi ale unui tehnician dentar. În cadrul dispensarului medical funcţionează şi un punct farmaceutic. Pentru dispensarul comunal, au fost efectuate lucrări la acoperiş, au fost făcute zugrăveli exterioare, iar clădirea a fost împrejmuită. "Vrem să facem şi un centru de permanenţă, trebuie doar să vină medicii", a afirmat edilul-şef. Acesta şi-a propus, de asemenea, să repare toate căminele culturale din comună. Astfel, tuturor clădirilor care au această destinaţie le-au fost montate geamuri termopan. Mai mult, căminul cultural din Vârciorog este în renovare, primarul intenţionând ca, odată finalizate lucrările, care includ şi introducerea încălzirii centrale, clădirea să fie închiriată, la preţuri acceptabile, celor care vor să organizeze nunţi, botezuri sau înmormântări, pentru a mai atrage fonduri la bugetul local. Un alt proiect vizează introducerea încălzirii centrale în clădirea primăriei. Pentru cele două lucrări, finanţarea se ridică la aproximativ 80.000 lei. Se introduce apa Primarul Vasile Cociuba a anunţat că proiectul depus pe baza ordonanţei 7, privind introducerea apei în comună, a primit aprobare din partea Guvernului, astfel că, anul viitor, în Vârciorog vor ajunge 4 milioane lei. Apa va trebui trasă de la Tileagd, deoarece în comuna Vârciorog sursa de apă nu este prea bună. Până atunci, preocuparea primului gospodar s-a îndreptat spre rezolvarea problemei iluminatului public şi a drumurilor din comună. Astfel, în acest an, a fost modernizat sistemul de iluminare, becurile aprinzându-se printr-un sistem cu fotocelulă. "Lucrarea a costat 45.000 lei şi va fi continuată şi în luna decembrie. Am reuşit să facem o mare economie la plata energiei electrice. Factura a ajuns de la 4.000 lei pe lună la 800 lei pe lună", a precizat primarul din Vârciorog. Acesta a mai adăugat că, în cei aproape doi ani şi jumătate de când a fost ales primar, a reuşit să pietruiască drumurile în proporţie de 90%. Astfel, drumul dintre Vârciorog şi Fâşca a fost pietruit cu piatră concasată specială pentru pantă, adusă de la cariera din Hidişel. Acest lucru era o necesitate, în condiţiile în care drumul era aproape impracticabil. La fel s-a întâmplat şi cu străzile din satul Şerghiş. De asemenea, edilii au pregătit un proiect pentru modernizarea drumului dintre Vârciorog şi Fâşca, avându-se în vedere, de această dată, fie asfaltarea drumului, fie betonarea lui. O achiziţie considerată importantă pentru comună este buldoexcavatorul care a costat 120.000 lei, bani proveniţi de la bugetul local. "Ne va scoate din greu iarna, când avem nevoie de buldoexcavator pentru deszăpezire. În restul anului îl vom folosi pentru şanţuri şi decolmatarea podurilor", a adăugat edilul şef. Acesta susţine că una dintre realizările sale a fost crucea de fier luminată pe timp de noapte amplasată în comună, astfel încât să fie vizibilă de pe E60. "Înainte, Vârciorog era numit satul Beznea, pentru că nu se vedea nicio lumină. Am făcut această cruce tocmai pentru a le demonstra că lucrurile s-au schimbat", a precizat primarul. Printre proiecte, se numără şi dezvoltarea turismului, având în vedere că zona este foarte tentantă pentru mulţi oameni de afaceri şi nu numai doar pentru construirea de case de vacanţă în comună. Astfel, Primăria a conceput un proiect care vizează redarea în circuitul turistic a peşterilor Osoiu, Copilului şi Ţiclului. Mai rămâne doar să primească şi finanţare pentru ca respectivele peşteri să poată fi amenajate pentru accesul vizitatorilor, precum şi electrificarea lor. Pentru a putea atrage fonduri structurale şi de coeziune pentru comună odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, primarul Vasile Cociuba susţine că Primăria va angaja un specialist pentru scrierea de proiecte.