Comisia româno-ungară a finalizat verificările la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în zona de interes comună de pe teritoriul României și Ungariei. Verificările au vizat cursurile de apă: Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Canal Colector și Barcău.

Timp de o lună, s-au efectuat patru vizite: două pe teritoriul Ungariei şi două pe teritoriul României. Fiecare vizită în teritoriu a urmărit acelaşi scop: siguranţa lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. „Comisia a constatat că lucrările de apărare din bazinul hidrografic Crișuri nu doar că sunt însemnate din punct de vedere cantitativ, dar sunt și exploatate și întreținute în mod corespunzător. Ca în fiecare an, pe râul Crişul Repede, cele mai importante lucrări examinate au fost digurile de apărare între Frontiera de Stat şi localitatea Cheresig şi în zona localităţii Tărian, Priza de Apă Oradea şi magazia de apărare a acesteia, precum și cantoanele Niuved, Cheresig şi Tărian şi magaziile de materiale”, menţionează Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.

Comisia a verificat acumularea permanentă Suplacu de Barcău și digurile de apărare mal drept şi stâng de pe râul Barcău, între podul Tămăşeu şi Frontiera de Stat româno-ungară. De asemenea, s-a vizitat și Priza de Apă Tăut, acumularea nepermanentă Sălard și Canalul Colector în dreptul podului rutier de pe drumul european Oradea-Arad, precum şi alte canale și stații de pompare din zona de comună de interes.

„Cu acest prilej, am predat partenerilor din Ungaria și o dare de seamă privind acțiunile de apărare împotriva inundațiilor produse pe cursurile de apă în perioada 6 octombrie 2017 - 19 octombrie 2018, respectiv 8 septembrie 2017- 21 septembrie 2018”, a declarat Sorin Guler, directorul ABA Crişuri.

Delegaţia română a întrunit experţi din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor, Sistemului Hidrotehnic Independent Crișul Alb şi din cadrul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Bihor. În baza „Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor”, intrat în vigoare în 2004, în bazinul hidrografic Crişuri-Körös anual se fac verificări comune la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.

Debitele se încadrează în valorile acceptate

În paralel cu verificările la lucrările de apărare, experţii celor două părţi au măsurat debitele pe Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb atât pe teritoriul român, căt și pe cel maghiar. Zilele acestea, comisia româno-ungară a finalizat toate măsurătorile programate. Măsurătorile au fost efectuate din barcă pe Crișul Repede și Crișul Negru, iar pe Crișul Alb au fost efectuate de pe un pod rutier.

„Anual, în secţiuni prestabilite, se fac măsurători comune româno-ungare pentru determinarea debitului apei. Acest lucru se obţine prin măsurarea adâncimii, lăţimii şi vitezei cursului de apă. Fiecare echipă foloseşte propria aparatură şi utilizează programe şi metodologii diferite de calcul. La final, se confruntă datele obţinute, atât de hidrologii români, cât şi de cei maghiari. Abaterile faţă de media celor două metode de măsurare nu trebuie să fie mai mare de 5%, cu alte cuvinte, indiferent de metoda prin care s-au făcut măsurătorile şi calculele, rezultatele trebuie să coincidă având o marjă de eroare de maxim 5%”, precizează Sorin Guler.

Potrivit ABA Crişuri, aceste măsurători sunt foarte importante atât pentru partea română, cât și pentru partea maghiară, întrucât stau la baza schimbului de informaţii hidrologice şi contribuie la buna gestionare în comun a resurselor de apă.

Măsurătorile comune se efectuează în conformitate cu prevederile acordului bilateral al Comisiei Hidrotehnice Româno-Ungare. Acest acord vorbeşte despre colaborarea bilaterală în domeniul gospodăririi apelor şi stabileşte sarcinile şi obligaţiile părţilor în domenii precum: apărarea împotriva inundaţiilor; urmărirea calităţii apelor de frontieră, schimbul de informaţii meteorologice, hidrologice şi avertizări cu privire la fenomenele periculoase şi poluări accidentale; precum şi urmărirea funcţionalităţii lucrărilor hidrotehnice.