Apropierea zilei naţionale pare a colecta la preparativele pentru tradiţionala sărbătorire şi obişnuitele de acum şicane extremisto maghiare. Probabil că seria atitudinilor anti 1 Decembrie va continua, deocamdată ea a fost începută de boicotul sărbătoririi zilei naţionale organizate de Ambasada României la Teatrul Naţional din Budapesta.


Culmea, spectacolul era unul menit a sublinia comuniunea culturală, acolo urmând a se cânta piese de George Enescu şi Bela Bartok. Reacţiile virulente ale societăţii civile maghiare, istorici si persoane publice marcante din ţara vecină, n-au întârziat să apară. "Sărbătorirea Zilei naţionale a României la Teatrul Naţional nu poate fi interpretată decât ca o provocare", afirmă istoricul maghiar Raffay Erno. Liderii de opinie maghiari vorbesc de provocare vizavi de acest eveniment, deoarece afirmă tot ei, 1 Decembrie coincide cu pierderea, de către Ungaria, în favoarea României, a teritoriilor din Transilvania stăpânite până în 1918. Numitorul comun al contestării pare a fi ideea de provocare din partea României. S-au raliat la acest cor vehement inclusiv politicieni ungari. Nu e de mirare atât timp cât Parlamentul din Budapesta găzduieşte formaţiunea extremistă antisemită Jobbick, ca să nu mai vorbim şi de partidul Fidesz, aflat la putere, care la rândul său are derapaje în acest sens. Oricum, reacţia pare mult disproporţionată având în vedere că spectacolul nu era gândit ca fiind unul de etalare a unor cântece patriotice româneşti, nu intenţiona nimeni să mute parada militară sau atmosfera sărbătorească de la Alba Iulia, dimpotrivă era un spectacol mai degrabă reconciliant, un fel de liant intercultural prin intermediul muzicii a două genii universale, date de cele două popoare. Dar iată că nici măcar acest lucru nu este îngăduit de către autorităţile de la Budapesta. În schimb de partea cealaltă a graniţei sunt îngăduite nu doar serbările zilelor naţionale ale Ungariei, ci şi comemorarea unor mari criminali de război, Wass Albert, statui la Arad pentru generalii criminali în faţa poporului român, precum şi tot felul de harnaşamente medievale, trenuri istorice, steaguri secuieşti, şi cine ştie, chiar dacă e criză, poate va fi pusă şi carnea sub şa. Nemaivorbind de pretenţiile de autonomie, universitate de stat în limba maghiară, geografia şi istoria României în limba maghiară, toate acestea nu par deloc o provocare, nici pentru autorii lor, dar şi mai grav nici pentru autorităţile româneşti. Ministerul Afacerilor Externe a tăcut semnificativ şi cu acest prilej, iar cât priveşte societatea civilă românească, ea demult nu mai are nicio treabă cu apărarea sentimentului naţional.


Probabil că acesta este doar începutul bruiajelor dinaintea zilei naţionale. Cu siguranţă că va ieşi la rampă şi vârful de atac, Laszlo Tokes, cel care în pornirea lui bezmetică antiromânească nu pregetă în a face şi gafe, aşa cum a făcut înaintând o scrisoare cancelarului german Angela Merkel, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Babeş-Bolyai, în cadrul vizitei oficiale făcute în România. În scrisoare era denunţată Universitatea Babeş-Bolyai ca fiind un simbol al naţionalismului retrograd ce a confiscat universitatea maghiară dând astfel o lovitură multiculturalismului. Dincolo de neadevăruri, această scrisoare a picat taman în momentul care Angela Merkel vorbea de neajunsurile pe care le-a adus multiculturalismul în societatea germană.