Dacă în cazul tragediei din Apuseni, vin deja unii specialişti care n-au condus în viaţa lor un avion să ne spună că mortul e de vină,  acum se poate da vina pe natura dezlănţuită. De data asta, autorităţile se întrec în a face show televizat din acţiunile lor.

Din păcate, măsuri primitive, de genul închiderii unor drumuri  naţionale, autostradă, arată slaba capacitate de intervenţie. Măsuri de tipul acesta,  închiderea şcolilor, oprirea circulaţiei, îşi putea permite Ceauşescu pentru că trăiam într-o economie de stat, ce nu depindea de fluxul economiei de piaţă, care trebuie să fie într-un perpetuum mobile. Dar singura problemă a guvernanţilor "democraţi" este imaginea şi propaganda. Între nişte chermeze de partid şi un meci de baschet, nu-ţi mai rămâne decât să îmbraci puloverul, nu cel revoluţionar al lui Petre Roman, ci unul de lux, dar de om la datorie. În tot acest timp, firmele de deszăpezire, clientelare, încasează mai mulţi bani decât  firme similare din Canada, Norvegia, unde problema zăpezii este la ordinea zilei. Contractele lor cu statul sunt făcute din banii noştri, iar aceste firme nu sunt apte să-şi facă treaba, sunt doar nişte căpuşe de partid. Prin urmare, noi suntem tot la faza cu armata la munci agricole şi la zăpadă. Cu fiecare situaţie dificilă care arată şubrezenia sistemului, sesizăm că de fapt suntem o ţară care are legătură cu lumea civilizată doar prin mall-uri, jeep-uri şi sedii luxoase de bănci. În rest, nu avem niciun punct unde să ne armonizăm cu ceilalţi. Avem politiceni care sfidează până şi morţii de care se fac vinovaţi. Singurele momente în care îşi întorc faţa către cetăţean sunt atunci când îi cheamă agresiv la vot şi când cerşesc compasiunea publică pentru problemele lor cu justiţia. În rest, aparţin unei lumi paralele, unde un pulover costă 1.000 de euro, bani pe care unii români îi pun deoparte în doi ani de muncă. Despre diferenţele acestea lumea uită să vorbească. România săracă nu este reprezentată nici de politicieni, nici de patronii mafioţi de televiziuni, dimpreună cu liota lor de propagandişti bine plătiţi. Fenomenul clientelismului  prin contractele cu statul va cuprinde tot mai mult şi presa. Presa de investigaţie a murit, trăiască presa de show propagandistic. E ceea ce-şi doreşte acest stat corupt până în măduvă, demn de birocraţia stufoasă şi putredă a Imperiului Austro-Ungar sau de statele totalitare. În rest, guvernanţii ştiu că vor ieşi ei cumva de sub zăpezi, ei se deszăpezesc uşor, poate îi mai aşteaptă nişte inundaţii în primăvara, dar vor trece şi alea şi numai bine poate veni vremea frumoasă de campanie, când se poate juca baschet în draci, se poate arunca şi cu promisiuni, fără ca oamenii să mai observe că de fapt sunt aruncaţi ei la "coş" cu problemele lor cu tot.