Trei premize stau la baza a cea ce vreau să afirm. Întâi este clar că structura demografică a unei geografii este cea care în final determină structura puterii în acea geografie. În Kosovo, sârbii au fost cândva dominanţi numeric. Pe parcurs albanezii islamici, cu o natalitate prodigioasă, i-au copleşit şi i-au înlocuit, risipindu-i pe sârbi de acolo.

Dacă sârbii ar fi avut aceeaşi natalitate ca albanezii, astăzi sârbii ar fi în Kosovo cea ce au fost. În Africa de Sud, oricâtă putere şi teroare au dezvoltat burii, faptul că uterul femeilor bure nu a putut ţine pasul cu uterul negru, populaţia neagră i-a copleşit şi i-a scos din joc pe buri. În Roma antică până când cetatea era formată mai ales din nativi romani a cucerit lumea.

Când şi-a deschis porţile şi populaţia Romei era formată mai ales din cuceriţii aciuiaţi la Roma, pe măsură ce ponderea lor era tot mai copleşitoare, imperiul intra în descompunere şi destrămare. În al doilea rând, într-o populaţie mixtă raporturile demografice îşi schimbă evolutiv structura, în funcţie de natalitatea grupurilor care o compun. În SUA, stat şi civilizaţie create cu eforturi, sacrificii şi putere de creaţie de populaţia albă, în primul rând protestantă, în care albii erau majoritari, astăzi se nasc anual mai mulţi copii nealbi decât albi.

Nu trebuie să fii matematician ca să înţelegi că, păstrându-se această curbă a natalităţii, albii vor fi o minoritate tot mai redusă, ca atare tot mai marginalizată până va fi scoasă din joc şi vor avea soarta burilor. În al treilea rând, cu toată globalizarea, dirigenţii lumii ar trebui să înţeleagă deja că o completă compatibilitate între culturi este imposibilă. Culturile se pot doar substitui prin forţa pumnului sau forţa convingerii una alteia. Dar, fără a renunţa la cultura sa, islamistul va rămâne pe veci islamist, creştinul creştin, chinezul chinez, indianul indian (etc. pentru culturile mici).

Ar fi trebuit să îi convingă deja insulele de creştini din Orientul Apropiat, religiile supravieţuitoare din zorii istoriei, periferiile oraşelor franceze şi americane, auto-ghetoizarea chinezilor în toate oraşele lumii etc. Exemplul cel mai elocvent este poporul sârb. Sârbii, croaţii şi bosniacii sunt un singur popor care are trei religii deosebite. Dacă în cadrul unuia şi aceluiaşi popor nu s-a putut trece peste deosebiri, atunci când este vorba şi despre rase diferite cum credeţi că se poate trece? Soluţia raţională şi optimă este respectul reciproc.

Dar, evolutiv, raporturile sunt schimbătoare şi atunci când se atinge pragul de a se schimba majoritatea şi a bascula puterea dintr-o mână în alta încep întâi tensiunile, apoi conflictele, care toate se termină în baie de sânge. Pentru noi, românii, toate acestea sunt importante, deoarece viitorul nostru depinde de viitorul Europei. Or Europa Quo Vadis? Gafa pe care doamna Merkel a făcut-o învitându-i pe sirieni în Germania (peste 1,25% din populaţie într-un an!) cu o natalitate de 6-7 ori mai crescută decât a germanilor, pe lângă celelalte 4-5 procente din islamici existenţi în ţară, ridică extraordinar de serioase probleme legate de viitorul acestei ţări, care, vrem nu vrem, este la ora actuală nucleul dur al Europei. Este clar că se doreşte stoparea Europei şi lovind în Germania se loveşte în stâlpul de rezistenţă a ei. Întâi a fost construcţia extrem de profesionistă a crizei financiare.

Apoi s-a apelat la soluţia de rezervă, lovirea economiei germane prin atac la imaginea produselor tehnice germane. Mai nou se iscă din interior scandaluri legate de corectitudinea germanilor, inclusiv în sport. Şi, în fine, mitul germanităţii este atacat în însăşi esenţa sa. Nu este vorba despre imbecilul mit al rasei superioare care a fost o catastrofă istorică, ci despre mitul germanităţii, care există, e complex, neagresiv şi este un reper mondial, indiferent cât de iubiţi sau neiubiţi ar fi nemţii. Prin schimbările demografice va începe mixarea, metisarea germanilor şi cu aceasta faza va fi depăşită. Vor face faţă germanii acestor atacuri subtile, care le vizează viitorul pe termen lung şi definitiv? Greu de spus. Greu de apreciat gradul de conştientizare din partea poporului german. Este clar că doamna Merkel ori nu este la înălţimea momentului istoric, ori joacă cartea altora.

Este problema lor. Necazul nostru este că depindem de viitorul Europei, iar Europa, de viitorul Germaniei (centrul continentului). Pe deasupra doamna Merkel a încălcat grosolan şi cu dispreţ democraţia. Cum îşi permite ca o problemă atât de gravă precum schimbarea demografiei ţării să o rezolve cu mintea-i scurtă fără a consulta poporul german? Şi, mă rog, dacă i-a chemat pe sirieni în Germania, este treaba ei şi a germanilor. Dar cine a mandatat-o să-i cheme pe arabi în Germania şi apoi să-i facă cadou celorlalte popoare. Întâi trebuia să se consulte. Nici un guvern nu are dreptul legitim de a coloniza alte populaţii pe teritoriul ţării respective fără consultarea poporului respectiv.

Că pestriţul cocoş galic a vrut să cucurigheze, el contribuind cu câteva bombe la destrămarea societăţilor şi destabilizarea politică din nordul Africii şi Orientul Apropiat, este traba lui, nu are decât să accepte emigranţi. Că n-au fost capabili sau n-au vrut să oprească emigrarea în masă este treaba lor, dar cei doi, doamna Merkel şi domnul Holland, trebuie să-şi asume responsabilitatea morală a dimensiunii emigraţiei şi cinstit este să o facă pe seama popoarelor lor şi nu pe seama celorlalte popoare.

Pragmatica Anglie nu s-a amestecat în toate tâmpeniile astea care nu sunt treaba ei şi nu este de fapt treaba Europei, dar prostul hop şi el! Doamna Merkel a fost precum corbul din fabula în care corbul ţinea o bucată frumoasă de caş în cioc, iar vulpea de sub copac, flămândă şi poftitoare, a început să-l linguşească: "Vai ce glas frumos ai, corbule! Nu cânţi să te mai aud odată?" şi corbul, cu mintea în cioc, începe să cârâie scăpându-i caşul, care cade în gura vulpii, vulpe care pleacă apoi râzând: "ce prost!"