Oricât s-au chinuit miniştrii, politicienii sau economiştii să readucă la viaţă sistemul sanitar din România, "sănătatea" nu vrea şi pace să se lase resuscitată, preferând să rămână în convalescenţa unei reforme care parcă nu se mai sfârşeşte. Începând de la spitalele al căror tavan stă să cadă în capul bolnavilor, aparatura deseori rudimentară sau lipsa unor medicamente banale şi terminând cu ambulanţele care lasă oameni în stradă şi cu medicii care îşi ucid pacienţii, toate formează un ansamblu grotesc a ceea ce înseamnă sistemul de sănătate românesc actual. Şi dacă pentru lipsa dotărilor şi a fondurilor s-au găsit întotdeauna fel şi fel de explicaţii, pentru carenţele factorului uman, probabil cel mai important, nu există niciun fel de scuză. Din păcate, să fii pacient în România a ajuns un lux pe care nu toată lumea şi-l permite, iar o internare poate însemna o piatră de moară la bugetul unui bolnav, care, încă de când intră pe poarta spitalului, este nevoit să bage adânc mâna în buzunar. Între timp, conturile medicilor cresc pe zi ce trece, până şi rezidenţii care se plâng mereu de salarizarea proastă ajungând să deţină, în câţiva ani de "apostolat", averi fabuloase.

În urmă cu doi ani, o tânără şi-a pierdut viaţa în spitalul din Beiuş, în timpul unei operaţii de cezariană, cercetările ulterioare arătând că medicii nu au catadicsit nici măcar să îşi ducă în sala de operaţie toate medicamentele şi aparatura necesară. În plus, potrivit legiştilor, cezariana nu a fost în totalitate justificată. De ce au apelat totuşi specialiştii la o asemenea intervenţie? Poate pentru că era mai bine "cotată" decât o naştere normală. Medicii au fost trimişi în faţa judecătorilor pentru uciderea femeii, însă chiar dacă cei doi vor înfunda puşcăria, copiii tinerei omorâte nu îşi vor recăpăta mama. În urmă cu câteva săptămâni, un nou născut a decedat la Maternitatea din Oradea, după ce femeia care i-a dat viaţă a fost lăsată să zacă, ore în şir, în spitalul din Salonta. Personalul medical nu a binevoit să sesizeze din timp complicaţiile apărute, astfel că tânăra a ajuns la Oradea mult prea târziu, în stare de şoc şi cu hemoragie puternică. Anul trecut, o orădeancă s-a prezentat la Spitalul de Neuropsihiatrie din Oradea, rudele acesteia solicitând ca femeia, suferind de depresie, să fie consultată de medicul de gardă. Pentru că era noapte, bolnava nu a fost lăsată să intre în spital, portarul refuzându-i accesul. Câteva ore mai târziu, întoarsă acasă, tânăra s-a aruncat de la etaj sub privirile îngrozite ale mamei sale. Acestea sunt doar câteva cazuri cu final dramatic de care se fac vinovaţi discipolii lui Hipocrate. Pacienţii dau piept însă zi de zi cu nepăsarea şi indolenţa medicilor. Puţini sunt cei care au curajul să îşi facă publice poveştile, acest lucru întâmplându-se doar atunci când totul se sfârşeşte tragic. Pe lângă personalul medical, care acceptă fără să clipească plicurile oferite de pacienţi ca şi cum acestea li s-ar cuveni de drept, mai există o categorie de "profesionişti" - în majoritate, legitimaţi de titluri universitare dobândite la apelul de seară -, care condiţionează actul medical de plata unei anumite sume de bani.

Deşi puţine, au fost totuşi cazuri în ţară când astfel de medici au fost daţi în vileag de pacienţii pe care au refuzat să îi trateze. Toate acestea sunt cazuri notorii. De la internarea în spital sau chiar dinainte, pacienţii află cât costă fiecare operaţiune în parte, cât "se dă" la doctori, asistenţi sau cum trebuie să te "împrieteneşti" cu infirmierele pentru a avea un aşternut curat. Iată de ce aşteptăm de la cititorii ziarului "Crişana" care au fost protagoniştii unor asemenea situaţii să ne relateze cine, cât şi cui a plătit pentru a se trata sau dacă vreodată sănătatea le-a fost pusă în pericol pentru că un medic a refuzat să intervină "gratis". Cei care nu au avut curajul până acum să spună lucrurilor pe nume pot să o facă, chiar şi sub protecţia anonimatului, alăturându-se astfel demersurilor cotidianului nostru, care va continua în zilele următoare seria articolelor pe tema corupţiei din sănătate.