În cursa pentru ocuparea funcţiei de rector al Universităţii Oradea, devenită vacantă după revocarea lui Traian Maghiar, cercetat penal alături de Teodor Traian Maghiar pentru fals şi înşelăciune, s-au înscris Cornel Antal, Ioan Felea şi Vasile Bara. Cei trei şi-au depus candidaturile însoţite de CV-uri şi planuri manageriale, urmând ca, la alegerile din 2 iunie, unul dintre ei să fie ales în funcţia de conducere. Potrivit Cartei Universitare, în vederea creşterii eficienţei manageriale, Senatul Universităţii recomandă comunităţii academice aprecierea candidaturilor după mai multe criterii. Astfel, rectorul ales trebuie să aibă o experienţă suficientă, relevantă în activitatea didactică şi de cercetare, să cunoască cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, să fie un membru respectat al comunităţii academice, să nu fie angajat în alte activităţi, deci să se evite astfel apariţia de conflicte de interese între activitatea desfăşurată în universitate şi alte tipuri de activităţi pe care candidatul le desfăşoară, să aibă o bună cunoaştere a învăţământului superior prin prestaţii sau colaborări în programe naţionale, internaţionale şi să fi confirmat în timp calităţi remarcabile în domeniul managementului universitar. Potrivit CV-urilor celor trei candidaţi, însă, nu toţi se pot lăuda cu o experienţă tocmai relevantă în activitatea de cercetare, iar în ceea ce priveşte lucrările sau manualele publicate, în unele cazuri acestea se pot număra pe degete. Astfel, Cornel Antal este absolvent al Facultăţii de Aeronave, Insitutul Politehnic Bucureşti. Până în 1983, a lucrat ca inginer la Uzina de Avioane Bacău, din 1989 a devenit inginer la Universitatea din Oradea, din 1991 este şeful colectivului de cercetare "Geotermal - Proiectare", un veritabil "cimitir al elefanţilor" universităţii, creat de însuşi Teodor Maghiar şi desfiinţat pentru ineficienţă chiar de fiul său după preluarea funcţiei de rector, iar în perioada 1990 - 2000 a fost şef de lucrări la Facultatea de Energetică. A urcat suspect de repede scara ierarhică, astfel că, din conferenţiar a devenit, după trei ani, profesor universitar, din 2004 până în prezent fiind şi prorectorul universităţii din Oradea. În ceea ce priveşte lucrările sau manualele publicate, Cornel Antal este de departe candidatul care se poate "lăuda" cu cele mai puţine rezultate în domeniu. Astfel, acesta a publicat doar cinci cărţi, manuale şi culegeri de probleme, 23 de lucrări în reviste de specialitate din străinătate şi 20 de lucrări în ţară. Celălalt candidat, Ioan Felea, a absolvit Facultatea de Electrotehnică, specializarea Electroenergetică, Timişoara, iar în 1978 a devenit asistent suplinitor în cadrul Institutului din Oradea. În 1990 a devenit conferenţiar, iar doi ani mai târziu era deja profesor universitar şi şef de catedră la specializarea Electroenergetică. În prezent, Ioan Felea este directorul Şcolii Doctorale, şef de catedră şi Preşedinte al CEAQ, Universitatea Oradea, funcţii în care a fost propulsat de familia Maghiar, fără a fi desemnat prin alegeri în senat. Este coautor la zece brevete de invenţie, a publicat 14 lucrări în reviste din străinătate, 125 de lucrări în ţară, nouă manuale didactice şi patru tratate de specialitate. Niciunul dintre cei doi candidaţi, Ioan Felea şi Cornel Antal, nu a făcut însă publice numele manualelor publicate, nici numele revistelor în care le-au apărut lucrările ştiinţifice ce le aparţin. Mai mult, Cornel Antal deţine două funcţii care, potrivit legii, nu pot fi cumulate, fiind, în acelaşi timp, şi şeful unui colectiv de cercetare şi prorector. De cealaltă parte, nici compatibilitatea lui Ioan Felea cu funcţia de rector nu este clară, dat fiind cumulul celor trei funcţii academice, dar şi calitatea de asociat şi administrator la societatea "Electro Plus" SRL, care are sediul chiar la domiciliul său din Oradea şi desfăşoară o înfloritoare activitate comercială care ar putea crea în orice moment, dacă nu a şi creat deja, "conflicte de interese cu activitatea desfăşurată în universitate". Dar cine să le sesizeze, rectorul interimar Teodor Leuca, la rândul său bun de plată pentru modul abuziv în care a oferit posibilitatea fiicei sale să studieze pe bani publici la două facultăţi în acelaşi timp? Cel de-al treilea candidat, Vasile Bara, a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, devenind doctor în medicină veterinară, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, iar în 2004, Facultatea de Drept la Timişoara. A deţinut funcţii de conducere în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinară Bihor, iar din 1993 a fost şef de lucrări, profesor şi în prezent este decan al Facultăţii de Protecţia Mediului, care, prin numărul mare de specializări şi studenţi, dar şi prin resursele extrabugetare atrase în ultimii ani s-a remarcat între celelalte facultăţi ale universităţii. Vasile Bara a publicat 30 de cărţi şi 202 monografii, articole, invenţii în reviste de specialitate, fiecare dintre acestea fiind nominalizate în CV-ul depus.