Într-o discreţie totală, municipalitatea orădeană a organizat ieri o tardivă dezbatere publică pe marginea reamenajării Pieţei Unirii, prilej pentru reprezentanţii organizaţiilor de mediu să se prezinte din nou la Primărie pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modul în care conducerea executivului a înţeles să reamenajeze acest perimetru.

Principala acuzaţie adusă municipalităţii este faptul că nu a făcut public acest proiect şi nici nu a binevoit să se consulte cu specialiştii în arhitectură şi mediu pentru a găsi o soluţie optimă pentru amenajarea acestei zone centrale. Viceprimarul Biro Rozalia recunoaşte faptul că hotărârea de amenajare a Pieţei Unirii nu a fost dezbătută de consilierii locali, în schimb celălalt viceprimar, Mihai Groza, susţine în continuare faptul că era suficient ca aleşii locali să-şi dea acordul pentru alocarea sumelor necesare amenajării, chiar dacă ei nu ştiau ce anume se face cu aceşti bani. Mai mult, Groza susţine că o dezbatere publică nu e oportună, "că atunci nu am ajunge nicăieri. 20 de voci nu reprezintă 200.000 de voci". Poziţia municipalităţii de a defrişa Piaţa Unirii a fost susţinută şi de arhitectul firmei SC Eco Horticultura, care şi-a motivat proiectul prin faptul că "tuia obtura arhitectura". Totodată, directorul executiv al Administraţiei Imobiliare Oradea, Marcel Boloş, consideră că valorificarea clădirilor este mult mai importantă decât spaţiile verzi. "Pentru un tuia devalorizăm o clădire? Cum să preferăm un tuia faţă de o grădină franţuzească (grădină care, până ieri, era englezească - n.r.)", susţine Boloş. Atitudinea lui faţă de valorificarea acestor clădiri este mai mult decât suspectă, în condiţiile în care, deşi are în subordine administrarea imobilelor din Oradea, până acum nu a făcut nimic pentru a le "valorifica". În loc să vină cu proiecte de reabilitare a imobilelor, Boloş consideră că acestea pot fi puse în valoare doar prin tăierea arborilor de tuia! O explicaţie de-a dreptul penibilă, care a stârnit indignarea iubitorilor de mediu. De asemenea, Boloş a continuat să susţină proiectul grădinii "art nouveau" prin faptul că nici în perioada interbelică în Piaţa Unirii nu au existat copaci. "Condiţiile de mediu de la începutul anilor 1900 sunt altele decât acum. În anul 1923, aveam 60.000 de locuitori şi 100 de maşini. Nu este permis să mai tăiem copaci. Trebuie să adaptăm proiectul de înfrumuseţare a Pieţei Unirii în jurul acestor tuia", a susţinut Ana Morossy, reputat biolog orădean. Modul în care au demarat proiectul de punere în valoare a zonei centrale l-a nemulţumit şi pe directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, care le-a amintit celor de la Primăria Oradea că şi zona verde din Piaţa Unirii este un monument, iar orice intervenţie trebuie să se facă în condiţiile legii şi cu consultarea specialiştilor. "Eu sunt foarte dezamăgit de explicaţiile specialistului de la firma de amenajare. Prezentarea a fost foarte subţire. Ne aflăm în zona istorică a oraşului. Trebuie făcută o amenajare în limitele realităţilor de azi. Ce lipseşte aici e întreţinerea parcului. Mai mult, opinia noastră trebuia mai repede cerută", a declarat Aurel Chiriac. După mai bine de două ore de discuţii, conducerea Primăriei a acceptat să dea proiectul spre studiu specialiştilor de la secţia de ştiinţe ale naturii de la Muzeul Ţării Crişurilor.

O nouă dezbatere va avea loc pe data de 2 iunie, de la ora 14.00. Până atunci lucrările de reamenajare a Pieţei Unirii vor fi sistate şi vor continua doar lucrările la prima alveolă.