Coaliţia PSD-PNL s-a pus cu burta şi pixurile pe împărţirea colegiilor (gerrymeandering), descoperind, după 200 de ani de la ingenioasa invenţie americană - reglementată drastic între timp -, beneficiile decupajului politic. Cum primii paşi sunt întotdeauna mai împiedicaţi, băieţii lucrează primitiv, băgând forfecuţa peste munţi, ape şi oraşe, tăind căile de comunicaţie şi ridicând ziduri ale Berlinului între străzi învecinate.


Trei sunt criteriile de bază: împărţirea frăţească liberalo-pesedistă a colegiilor în funcţie de numărul de primari deţinuţi, de candidaţii veritabili şi de iepuraşi şi izolarea PD-L. Reuşita e deplină, pentru că 322 e un număr fatidic. Bomboana pe coliva gerrymeanderingului e guvernul PSD din penumbra lui Geoană, în care dosariabilii, baronii şi puiuţii lor au fost aşezaţi provizoriu. Dacă pe vremea lui Caragiale câştiga cel care număra voturile, în timpurile moderne victorios iese cel care decupează harta electorală. Bravii politicieni din coaliţia care domină Parlamentul au trecut la treabă sub deviza "gerrymeandering" pentru noi şi aliaţii noştri". Rezultatul l-ar face să se înverzească de invidie până şi pe inventatorul de la 1812 al sistemului. Colegiile aşa-zis uninominale au cele mai diverse şi inedite forme, sfidează geografia şi demografia, trec munţii şi râurile, secţionează precum Ciomu oraşele şi comunele, despart, ca zidul Berlinului, familii şi prieteni. Dar marea izbândă, contraindicată prin ţări care au probat hainele cele noi ale gerrymeanderingului, sunt colegiile "fâşii". Lunguieţe, subţirele ca firul de aţă, ele se strecoară şerpeşte pe unde nu te aştepţi. Explicaţia ştiinţifică a fenomenului se regăseşte în numărul de primari şi consilieri judeţeni deţinuţi de PSD sau PNL, în numărul de comune favorabile unuia dintre cele două partide. Cele mai ilustre exemple de" fâşii" decupate cu înţelepciune sunt, deocamdată, prin judeţele Ilfov, Giurgiu, Cluj. Rezultatul general al împărţelii este că PSD şi PNL deţin dominaţia în colegii. Negocierea s-a făcut ţinând cont şi de criteriul "colegiului cu dedicaţie", bazat pe principiul "iepuraşului". Mai exact, în colegiile rezervate pentru Miki Şpagă sau Varujan Vosganian, de exemplu, contracandidaţii acestora vor fi "iepuraşi", care au şanse să intre în Parlament doar datorită scorului obţinut de partide. Pentru că perversitatea sistemului uninominal promovat de aceeaşi alianţă PSD-PNL stă şi în faptul că prin redistribuţia voturilor, candidaţii de pe poziţiile doi şi trei vor putea să devină şi ei aleşi ai neamului feliat cu forfecuţa de tăiat colegii. Acesta este motivul pentru care negocierea dintre cele două partide a mers până la detalii şi până la stabilirea candidatului şi a iepuraşului.
Un cuvânt greu în tranşarea hărţii l-au avut baronii şi neamurile lor politice. Oprişanii, constantineştii, măzărarii şi drăgneştii de pe tot cuprinsul ţării nu doar că au obţinut pentru partid colegii cu şanse reale de câştig, dar au şi aspiraţii de guvernare. În stadiul de guvern din penumbra lui Geoană, baronii şi baronaşii, dosariabilii curăţaţi de necazuri şi specialiştii de tristă notorietate au fost deja înscăunaţi. Fratele lui Mazăre conduce Turismul, normal, din moment ce a obţinut pentru Răducu 20% din acţiunile Companiei Maritime, Dragnea va fi la Administraţie, Ponta - la Justiţie, Sârbu - la Agricultură şi Oprişan - pe la Finanţe.
Armonia acestui guvern de baroni, iată, în sfârşit o noutate şi în politica noastră, poate fi destabilizată doar de pretenţiile liberalilor. Greu de crezut că aceştia vor renunţa la nişte performeri precum Adomniţei, Păcuraru, Vosganian şi David. Să nu uităm şi de Marele Chiuariu, care a promis că revine, sau de Norica, eterna aspirantă la un post. Combinaţia dintre guvernele din umbra PSD şi PNL ar putea, într-adevăr, să dea ţării Comitetul Central de care aveam nevoie ca de inflaţie.