Guvernul şi-a asumat, ieri, răspunderea în Parlament pe legea votului uninominal, care se referă la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar şi modifică şi completează Legea de alegere a autorităţilor administraţiei publice locale, pe cea a administraţiei publice şi Statutul aleşilor locali.

Referirile la aleşii locali au fost necesare după ce Guvernul a acceptat propunerea PSD ca şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi prin vot uninominal. În consecinţă, titulatura proiectului de lege pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în faţa Legislativului este "Proiect de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Asumarea răspunderii a constat, de fapt, în prezentarea acestui proiect în plenul Camerelor reunite, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Proiectul a rezultat din forma iniţială a legii propuse de Cabinet, la care s-au adăugat amendamente ale grupurilor parlamentare. Au fost depuse 113 amendamente şi a fost acceptat aproape un sfert dintre acestea, majoritatea de la PSD, cel mai important fiind cel referitor la alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene. Modificarea făcută de Guvern permite ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, indiferent de numărul de persoane care se prezintă la vot şi fără a întruni majoritatea voturilor exprimate. În felul acesta, un preşedinte de consiliu judeţean va putea fi ales şi cu 30% din voturile valabil exprimate. Prin asumarea răspunderii pentru acest articol de lege, se ajunge în situaţia ca la viitoarele alegeri locale să existe trei modalităţi diferite de scrutin. Primarii vor fi aleşi prin vot uninominal în două tururi de scrutin, preşedinţii consiliilor judeţene - într-un singur tur, iar consilierii judeteni - prin vot pe lista de partid.
Conform articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Acelaşi articol mai prevede că Guvernul este demis, dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care şeful statului cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere, precizează Constituţia.

Conform calendarului procedurii parlamentare, în cazul asumării răspunderii Guvernului pe votul uninominal, termenul de depunere a unei eventuale moţiuni de cenzură este joi, 1 noiembrie, aceasta urmând să fie prezentată luni, 5 noiembrie, şi dezbătută joi, 8 noiembrie. Până în prezent, niciun partid nu şi-a anunţat intenţia de a depune moţiune de cenzură la asumarea răspunderii Guvernului.