Preşedintele Traian Băsescu a cerut, ieri, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, restrângerea sferei de activitate a PNA la marea corupţie, arătând că, datorită atribuţiilor extrem de largi ale acestei instituţii, cea mai mare parte a cazurilor soluţionate se referă la cazurile mici de corupţie sau cazuri rezultate în urma unor denunţuri. Şeful statului a cerut, de asemenea, găsirea formulelor de promovare a procurorilor tineri, precizând că modificările legislative vor ajuta la "primenirea" magistraţilor. Conform raportului anual prezentat de Parchetul Naţional Anticorupţie, volumul de muncă ce revine procurorilor antimafia depăşeşte deja capacitatea de acţiune a instituţiei, rezultatele obţinute de la înfiinţare şi până în prezent s-au concretizat în soluţionarea a circa 5.000 de dosare şi trimiterea în judecată a 1.500 de persoane care o treime au fost deja condamnate definitiv, primind pedepse cu închisoarea cuprinse între doi şi nouă ani, doar fiind achitată. În acelaşi timp, PNA a recuperat prejudicii totalizând 50 de milioane de euro, produse în dosarele penale, această sumă fiind de patru ori mai mare decât bugetul care a fost alocat instituţiei în 2004. Nu în ultimul rând, procurorii au constatat, în dosarele de corupţie, prejudicii care, însumate, reprezintă de 50 de ori mai mult decât a cheltuit PNA şi care urmează să fie recuperate în instanţă. Iată doar câteva argumente care pledează pentru întărirea rolului acestei instituţii şi consolidarea structurii sale de personal, în condiţiile în care, în 2004, un procuror a avut de rezolvat 204 lucrări, din care 40 erau dosare penale, în timp ce un procuror din Uniunea Europeană are în lucru cel mult 27 de dosare. Dacă mai adăugăm că, în cursul anului trecut, procurorii anticorupţie au finalizat cu 14 la sută mai multe rechizitorii decât în anul anterior şi au primit cu 40 la sută mai multe plângeri şi reclamaţii, rezultă că eficienţa PNA nu poate fi contestată. Şi nici oportunitatea menţinerii aceluiaşi trend, atâta vreme cât, numai în primul trimestru al lui 2005, numărul persoanelor trimise în judecată pentru corupţie a fost de trei ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Desigur că activitatea PNA este perfectibilă iar planul propriu de implementarea a legislaţiei anticorupţie, adoptat de Colegiul de Conducere al instituţiei, poate fi un prim demers în acest sens. Un altul ar putea viza reglementarea condiţiilor prin care anumite conflicte de interese să fie considerate infracţiuni de corupţie, înfiinţarea de instanţe specializate de crimă organizată şi corupţie, dar şi cercetarea, de către procurorii anticorupţie, a tuturor fraudelor privind fonduri europene comise în România.