Conform strategiilor diversioniste, Armata trebuia atacată, provocată şi obligată să tragă în manifestanţi, pentru a-i aţâţa şi mai mult la revoltă. Prinşi în scenariul diversiunii, dar mai ales ca urmare a ordinului ilegal dat de Ceauşescu lui Vasile Milea, ministrul Apărării, de a trage în manifestanţi cu muniţie de război, mulţi manifestanţi, dar şi curioşi care asistau de pe margine la ce se întâmplă, precum şi militari au trăit o dramă sângeroasă, plătind cu viaţa 117 persoane şi fiind mutilate alte 373, numai în ziua de 17 decembrie la Timişoara.

Şeful Statului, în loc să oprească dezastrul, declară, în mod unilateral şi ilegal, "starea de necesitate", neintuind dimensiunea catastrofală pe care el însuşi a declanşat-o, din cauza obsesiei pe care o făcuse pentru putere şi pentru destinul său de "erou şi conducător iubit al poporului". Deşi era informat, el nu a intuit exact "criza sistemului socialist", declanşată de Mihail Gorbaciov, neînţelegând că România a devenit un "pion" în jocul dintre cele două superputeri - SUA şi URSS, că este un "sfârşit de epocă comunistă", printr-un scenariu subversionist-diversionist, pus la cale şi coordonat de serviciile secrete sovietice, cu sprijinul unor forţe (generali) din Armată. Nici când s-a organizat "mitingul fatal" din ziua de 21 decembrie din faţa Palatului, Ceauşescu nu şi-a dat seama că acesta s-a transformat într-o armă împotriva sa, fiind convins că va putea manipula mulţimea din câteva promisiuni minore. În aceeaşi noapte, liderii "Frontului Democrat Român" din Timişoara făceau eforturi disperate de a convinge cetăţenii Timişoarei să nu plece acasă să rămână şi peste noapte, pentru că altfel se putea ca tot ce s-a făcut până la acea dată se fie degeaba. Liderii "grupului de la Operă", Lorin Fortuna şi Claudiu Iordache, au trecut atunci printr-o situaţie dramatică, putând fi arestaţi în orice moment, dar ei nu au cedat, reuşind să reactiveze o parte destul de mare din cetăţenii Timişoarei, rezistenţa lor menţinând tensiunea care va precipita, la Bucureşti, decizia de răsturnare a lui Ceauşescu, la care conspiraţia şi subversiunea sovietică şi-au avut rolul lor, prin sabotarea mitingului din Piaţa Palatului şi transformarea acestuia într-o revoltă populară care, în final, să ducă la răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu şi înlocuirea lui cu Ion Iliescu, astfel cum s-a decis la Moscova de către Gorbaciov. În acest scop diversioniştii sovietici (în realitate grupuri de tineri basarabeni), au început să producă panică, prin explozii de petarde, prin staţii de sonorizare, astfel că lumea începe să fugă, câlcându-se în picioare. Aceleaşi mâini străine au montat la Hotelul Athenee Palace nişte boxe, care iminau uruitul tancurilor, făcându-i pe manifestanţi să strige "Vin tancurile!" La puţin timp după incidentele din Piaţa Palatului, în diferite zone şi puncte ale Bucureştiului au început să se formeze grupuri de manifestanţi care strigau lozinci anticeauşiste (deocamdată nu şi anticomuniste), acestea fiind într-o continuă mişcare pe anumite trasee pe care circulau mijloacele de transport în comun, din care strigau: "Veniţi cu noi laşilor! Veniţi cu noi!". Este necesar de subliniat că, la fel ca la Timişoara, în rândul manifestanţilor din Bucureşti erau foarte mulţi copii între 12 şi 14 ani, adolescenţi, elevi şi studenţi, în timp ce numărul manifestanţilor maturi era foarte mic, dar "nucleul dur" al manifestanţilor a hotărât să nu cedeze şi să lupte până la victoria finală, mai ales după şocul produs de căderea sub gloanţele trase de persoane străine, de la înălţime, a primilor 13 morţi, puşi de către Securitate pe seama Armatei, deşi aceasta încă nu trăgea decât focuri de avertisment în plan vertical, lucru recunoscut chiar de către revoluţionarii din "Brigada" de la Universitate. O altă variantă vorbeşte despre trăgătorii de elită ai USLA, care trăgeau din blocurile din vecinătatea "Baricadei", o alta vorbeşte despre activişti de partid înarmaţi şi de ofiţeri în rezervă cooptaţi într-o organizaţie secretă dar, de fapt, nici astăzi nu se ştie cu precizie cine a tras asupra manifestanţilor la Bucureşti la locul numit "Baricadă", unde s-au înregistrat 148 de răniţi şi morţi în noaptea de 21 spre 22 decembrie.

(va urma)