Toţi comisarii politici care s-au perindat pe la conducerea sănătăţii naţionale au dat din gură pentru a genera iluzia reformei. Ba mai mult, venind din zone economice periferice au pus în circulaţie concepte şi idei de-a dreptul periculoase. Astfel, în unele hârtii ministeriale, la un moment dat, se vorbea de clienţi, nu de pacienţi.

Alăturaţi această "reformă" conceptuală cu "marea reformă" prin care spitalele sunt concepute ca unităţi economice care funcţionează după reguli economice. Un spital primeşte bani de la CAS în funcţie de numărul de "capete de..." clienţi externaţi. Sistemul de calcul este atât de absurd conceput încât, dacă într-o secţie de urgenţă vine un bolnav şi moare a doua zi, spitalul primeşte mai mulţi bani decât dacă te lupţi cu boala o lună sau două şi în loc de un mort externezi un om sănătos. Pentru a depăşi acest stadiu bolnav, politicienii ar trebui să înţeleagă că sănătatea nu este un produs economic. Dacă nu se va înţelege acest lucru, atunci în loc de spitale care redau sănătatea vom avea ca unităţi economice fabrici de cârpit păpuşi stricate, iar cele fără valoare vor fi aruncate la gunoi.
Doar în aceste condiţii "de economie sanitară" perversă şi periculoasă este posibil ca un pacient să moară plimbat între secţii, ca acela de la Slatina, ba pentru că nu are asigurare, ba pentru că clientul a fost consultat cu răceală economică. Dacă activitatea sanitară nu va fi concepută după principii medicale, ci după false principii economice, atunci dezastrul sistemului sanitar românesc se va transforma într-o tragedie. Simplele pedepse ale celor vinovaţi punctual nu vor schimba nimic. Este necesară regândirea sistemului după principii morale, juridice şi economice, dar subordonate integral principiilor medicale. Pentru cea mai elementară minte un domeniu specific funcţionează după principii specifice. Ia ghiciţi cine dictează aceste schimbări?

Nu vă întreb în final cine-i de vină. Comuniştii începuseră să aibă bunul simţ de a-i întreba pe profesionişti. Chiar dacă mintea lor săracă şi rigoarea ideologică îi împiedicau să fructifice integral răspunsurile, ţineau cât de cât cont de ele şi respectau măcar faţada. Actualii parveniţi nu mai dau doi bani nici măcar pe faţadă.