"Pe dinafară îi vopsit gardul, înăuntru este leopardul", zice o vorbă românească. Realitatea camuflării este prezentă până şi în lumea vegetală. Cu cât o ciupercă este mai frumoasă cu atât este mai otrăvitoare. Toţi internaţionaliştii vor sări în sus că discriminez minoritatea ciupercilor frumoase.

Aşadar, relaţia dintre aparenţă şi esenţă trebuie studiată cu atenţie, înainte de a trage concluzia. Pentru a mă face înţeles în ceea ce vreau să spun trebuie să o iau pe de departe. Biata colonie România oferă tot mai frecvent imagini tipice de colonie. Premierul şi preşedintele se duc pe rând "în vizite private" peste ocean pentru a primi instrucţiuni în legătură cu temele obligatorii. Preşedintele în care atâta lume şi-a investit speranţele a ajuns o dezamăgire şi un balşoi turist. În 6 luni a cheltuit pe "reprezentări" banii preşedinţiei pe 12 luni, mai mult decât dublu faţă de Băsescu, adică "lucru bine făcut".

Premierul îşi ia guvernul şi ţine şedinţe în Deltă. În curând şedinţele guvernului se vor face în piscina de la etajul 42 a unui hotel din Hong Kong. Când toată ţara se mişcă din cauza sărăciei şi salariilor, domniile lor bagă mâna adânc în sacul gol, că "cine împarte parte îşi face". Ceauşescu se ducea prin toate pădurile Africii şi Asiei, dar se ducea ca să vândă ceva, orice, nu să vadă, şi vindea, dar întreţinea locuri de muncă. Penaloparlamentarii se declară oameni de excepţie faţă de ceilalţi români şi, deoarece îşi rup fălcile căscând şi oasele dormind în fotoliile parlamentare, ei vreau răspicat salarii care să nu semene cu cele ale românilor. Nu este acesta peisaj de colonie?

Ei desigur, încă nu s-a ajuns la vânzarea pe faţă de sclavi. Se face într-un mod cu mult mai elegant, zic comanditarii. Ajungem imediat şi acolo. Să răstrângem tema. De mai multe luni, în toată ţara au fost arestaţi sute de doctori, care, din cauza salariului, au îmbrăţişat instituţia naţională: ciubucul. Trebuie spus răspicat: condiţionarea actului medical este imorală şi trebuie pedepsită penal. Dar cei care au refuzat să-şi părăsească ţara (o pot face toţi, absolut toţi) şi nu au mers acolo unde ar primi în cont bancar salarii de 10-20 de ori mai mari, încăpăţânându-se să-şi onoreze rădăcinile pentru care acceptă umilinţa de a primi azvârliţi pe birou sau strecuraţi, cu priviri jignitoare în fond, în buzunar aceia ridică alte probleme decât judiciare. Este una să fii domn primind cu fruntea sus un salariu demn şi este altceva să primeşti strângând din suflet ceva căruia îi zici onorariu ca să salvezi aparenţele. Oricine ar vrea să fie domn. Şi acum să privim mai larg. În această ţară, absolut toată lumea are salarii minuscule, în afara magistraţilor, atât cei care lucrează în mediul bugetar, cât şi privat. Până şi proprietarii de firme, pentru a nu plăti la stat, îşi pun salarii mici.

Deci, în afară de magistraţi, toţi ceilalţi (inclusiv poliţiştii şi militarii, după cum ameninţă cu greva) au salarii asemănător de mici. Ei bine, în această ţară în fiecare oraş şi orăşel s-au construit vile care rivalizează cu vile din ţările bogate, sute de mii de vile. Dintre acestea doar sub 3% sunt construite de doctori. Fiecare primărie poate da statistica. Peste 97% sunt construite de salariaţi cu salarii la fel de mici. De ce în mod sistematic se leagă presa şi oficialităţile doar de cei sub 3% şi niciodată de cei peste 97%? Iată o întrebare care merită un răspuns. De ce unii sunt terorizaţi, alţii nu? Peste toate acestea vine hotărârea cel puţin bizară, dacă nu ar avea o explicaţie, a ICCJ - "sunteţi funcţionari publici". Deci se dublează teroarea.  Păi să vedem ce care va să zică. O treime din practica medicală românească actuală este privată. Ce fel de funcţionari publici sunt aceştia? Privatul este funcţionar public? Toţi stomatologii sunt privaţi. Ce fel de funcţionari? Toţi medicii de familie au fost obligaţi să se privatizeze. Ce fel de funcţionari? Cei care lucrează în spitalele comunitare (nu de stat) susţinute cu bani publici privaţi (asiguraţi) şi nu cu bani din buget (poate că în România asigurarea este o formă de impozit!?) au dreptul ca în orele din afara serviciului să practice în mod privat. Deci dimineaţa funcţionari publici, după-masă ce naiba sunt? Deci ce fel de funcţionari publici? Başca nicăieri în lume doctorii nu sunt clasaţi ca funcţionari publici. Deci despre ce fel de constituţie şi justiţie vorbim?

Acuma, toată lumea ştie şi vorbeşte că cel mai putred examen din această ţară este examenul de magistrat. Dacă un prostovan cu bani, care a absolvit o facultate de drept prin discoteci, se vrea magistrat dă 100.000 de euro şi om este. Apoi în sus, tot mai sus, tot aşa, ori pe scările unui partid. Aceştia îi dau deoparte şi îi minimalizează pe judecătorii care cu adevărat ştiu carte şi ar da o altă faţă justiţiei române. Să nu vă miraţi de unele decizii judecătoreşti absolut uimitoare. Dar, dincolo de o discutabilă incompetenţă, altceva iese în evidenţă. În acelaşi timp, toată presa, inclusiv Viaţa Medicală, au trecut la atacuri dure şi jigniri la adresa medicilor, cu fraze de tipul citez: "dacă un doctor are dreptul la atenţie, pompierul de ce nu ar avea dreptul şi el?" Desigur nimeni nu a scris sau afirmat pe ecran că "dacă un doctor are dreptul la ciubuc, de ce portarul de la cimitir nu ar avea şi el dreptul".

Apoi în aceeaşi presă, repet, inclusiv Viaţa Medicală (care, de la plecarea distinsului domn dr. Mihailide, a schimbat direcţia), se afirmă că de fapt pe lângă toţi ceilalţi medicii au "un mare favor", pot emigra în Occident. Cu această concluzie se încheie campania de dublare a nesiguranţei şi terorizării doctorilor. Adică "duceţi-vă dracului odată". Din partea cui a venit comanda? În vara asta am întrebat o absolventă de Oradea, care s-a dus în Germania să practice o specialitate medicală într-o clinică: "Ei cum te-ai acomodat. Cum te tratează nemţii?", la care îmi răspunde: "Care nemţi? În toată clinica doar eu sunt albă!" Occidentalii, cărora şi lor le pleacă medicii, dar şi pentru că nu mai este o meserie căutată, sunt neliniştiţi că toate spitalele încep să fie ocupate de emigranţi negri, indieni, marocani, asiatici etc... Desigur ar prefera să fie europeni şi doar est-europenii pot fi ademeniţi. Când nu vin de bună voie li se creează condiţii, ca cele din România. Tehnicile de manipulare socială au devenit foarte sofisticate şi subtile. Cumperi un factor de decizie şi de sus în jos... Dar decizia absolut prostească a ICCJ a născut o reacţie violentă a medicilor, care se propagă, urmează profesorii, bugetarii, poliţiştii etc... Nu cumva este aceasta o instabilizare socială, care într-un an de campanie electorală va duce la un populism periculos pentru ţară? Stabilitatea sau instabilitatea socială nu este o problemă de siguranţă naţională?

E foarte uşor să ştii cine a venit cu propunerea, cine a promovat-o, cine a scris-o etc... De ce este posibil aşa ceva? Toate cele amintite sunt variante neortodoxe de lobby. În toată lumea se practică un gen de lobby transparent, controlat legal şi supravegheat. La noi ca la nimeni, nici o regulă, nici un Dumnezeu. Atâta timp cât în România activităţile de tip lobby nu vor fi reglementate legal şi supravegheate, ele vor crea mari probleme ţării.