Proiectul UDMR privind autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc este dezaprobat "cu tărie" într-un comunicat de presă de Filiala Bihor a Uniunii "Vatra Românească" , care apreciază că prin astfel de gesturi sfidătoare faţă de ordinea constituţională şi statul de drept această formaţiune se plasează singură în afara legilor ţării.

"Ne exprimăm îngrijorarea şi condamnăm cu vehemenţă prevederile scandaloase şi provocatoare ale documentului asumat de UDMR, care propagă într-o manieră radicală separatismul pe criteriul strict etnic", se arată în comunicat. Prin astfel de proiecte, UDMR probează "încă odată că nu este altceva decât o anexă a FIDESZ-ului lui Viktor Orban şi o promotoare activă a politicii revanşarde, bântuită de himera Ungariei Mari".

"Proiectul de autonomie lansat în dezbatere publică de UDMR este profund anticonstituţional, discriminatoriu şi jignitor pentru populaţia covârşitor românească a ţării. Iniţiatorii lui operează cu concepte precum "ţinut" sau "regiune autonomă cu personalitate juridică", neregăsite în textul constituţional. Legea fundamentală prevede fără echivoc că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar teritoriul ei este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe.

Nu încape nicio îndoială că Ungaria are interese economice deosebite în Transilvania pe care şi le urmăreşte cu asiduitate şi în clipa de faţă prin retrocedări abuzive, cumpărarea de terenuri agricole şi alte proprietăţi, prin promovarea firmelor maghiare etc. Sunt evidente în multe situaţii interesele tandemului ruso-ungar. O recentă analiză publicată de mass-media dezvăluia o concluzie formulată de Center for Eurasian Strategic Intelligence, cu privire la politica expansionistă a Rusiei în Europa de Est şi Asia Centrală: "Serviciile speciale ruseşti colaborează în prezent cu lideri maghiari în România şi, profitând de particularitatea relaţiilor etnice în regiune, încearcă să creeze probleme Bucureştiului din interior". Resursele mută miza acestui sfidător proiect pe un cu totul alt nivel. Deşi Constituţia României prevede expres că bogăţiile de interes public ale subsolului şi alte resurse naturale fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, consfinţite în legea fundamentală, liderii UDMR pretind, prin proiectul de autonomie, ca patrimoniul existent între graniţele Ţinutului Secuiesc, adică judeţele Mureş, Covasna, şi Harghita, să fie transferat automat de la statul român şi să devină patrimoniu inalienabil al regiunii. Suficient să spunem că 62,5% din gazele naturale ale României se produc în Mureş, că în "regiune" sunt însemnate rezerve de ape minerale, masă lemnoasă ş.a.

Nici actuala organizare judecătorească nu e pe placul UDMR, de vreme ce afirmă că un judecător ales dintre judecătorii aparţinând comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc trebuie să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi să participe la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune. În viziunea lor, esenţial este criteriul etnic şi nu competenţa. Din fericire, Constituţia României nu operează cu criterii etnice. În Consiliul Superior al Magistraturii, cum temeinic remarca un reprezentant al acestei instituţii, nu maghiarii au reprezentanţi, ci judecătorii şi procurorii.

În alt plan, proiectul separatist propune ca în Ţinutul Secuiesc limba maghiară să fie considerată, alături de limba română, "limba oficială în regiune", iar redactarea bilingvă să fie obligatorie pentru toate actele normative cu caracter regional. Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română din regiune. Şi de această dată, litera Constituţiei este cât se poate de limpede: în România, limba oficială este limba română. Nici Carta limbilor regionale, ratificată de România, document de care fac atâta caz iniţiatorii proiectului, nu lasă loc de speculaţii, stipulând că reglementările ei nu exced limbii oficiale a unei ţări, ci doar permit ca anumite comunităţi să utilizeze limba de baştină, însă nicidecum în acte oficiale. Constituţia României vine în sprijinul minorităţilor, menţionând că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţeni aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale, respectiv în scris şi oral, în relaţiile cu autorităţile administrative publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate.

Nesocotind Constituţia României, scandalosul proiect de autonomie elaborat de UDMR propune noi instituţii de natură să reglementeze administraţia publică locală: consiliul regional şi executivul regional. Or, Legea fundamentală precizează că autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi. Mai mult, deşi Constituţia precizează că prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice, proiectul UDMR translează aceste competenţe „preşedintelui regiunii". În plus, decizia privind stabilirea sediului Consiliului regional al Ţinutului Secuiesc în Odorheiul Secuiesc este instantaneu asociată cu descinderea, în dramaticul an 1940, a guvernatorului Ungariei, Horty Miklos, călare pe un cal alb, în acest oraş. Lecturând fie şi numai aceste prevederi ale proiectului, sesizăm lesne incompatibilitatea lor cu actualul text al Constituţiei României şi, pe cale de consecinţă, dorinţa manifestă a UDMR de a schimba Legea fundamentală. Consiliul Superior al Magistraturii a dat un răspuns ferm demersului UDMR, reamintindu-i că dispoziţia prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

În condiţiile unor asemenea sfidătoare pretenţii, ne întrebăm şi întrebăm cu legitimă îngrijorare: ce mai caută UDMR la guvernarea României? Cum poţi fi şi la conducerea ţării şi să lupţi cu înverşunare împotriva statalităţii ei şi a ordinii constituţionale? Nu e limpede că în atari circumstanţe UDMR este un instrument de destabilizare internă? Nu este oare o mostră de miopie politică să cataloghezi proiectul UDMR doar ca un moment electoral în campania lui Kelemen Hunor pentru Cotroceni? Sunt oare mai importante decât interesul naţional şi soarta românilor care trăiesc în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş calculele meschine de a nu pierde votul maghiarilor în turul doi al prezidenţialelor? Unde e vocea preşedintelui Traian Băsescu? Dar cea explicită a premierului Victor Ponta? Este oare suficientă denunţarea acestui proiect de către vicepremierul Liviu Dragnea, câtă vreme PSD şi UDMR îşi văd de guvernare împreună ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic? Ce are de spus opoziţia? Unde este reacţia societăţii civile? Circulă intens zvonuri că sunt aşteptaţi în Ţinutul Secuiesc, cu deosebire în preajma zilei de 23 octombrie, când se comemorează Revoluţia din 1956, demnitari budapestani de cel mai înalt rang pentru a susţine prin prezenţa lor cauza maghiarimii şi iniţiativa UDMR. Vom asista iar nepăsători la luări de poziţie dintre cele mai extremiste? Într-un cuvânt, unde este fermitatea decidenţilor politici şi a autorităţilor statului?", se arată în document.