Eternul şi fascinantul PSD
PSD-ul, mai mult neliniştit decât tânăr, revine după aceste alegeri la starea sa naturală şi anume lupta canibală din interior. În cazul în care Geoană ar fi câştigat, lupta pentru şefia partidului ar fi fost doar de faţadă, pentru că fidel principiului: „Câştigătorul ia totul”, acesta şi-ar fi impus pe linie dinastică un urmaş din clanul său. Aşa, serialul Dinastia continuă, doar că rolurile principale sunt ocupate acum de membrii altor clanuri dinastice din PSD, ce se pregătesc să-şi scoată blazonul prăfuit din cuier.
Eşecul celui care s-a bucurat ţopăind ca la şotron a reactivat energiile latente ale partidului. Până şi „grupul de la Cluuuj” a ieşit din tăcerea ardelenească proverbială prin Ioan Rus, care şi-a arătat deja colţul de argint. Deşi iniţial au fost susţinători ai proiectului reformist al cărui semnatar se mândrea la vremea aceea a fi Geoană, treptat, treptat bizantinismul dâmboviţean şi-a arătat superioritatea în materie de putere şi intrigă politică. Gaşca lui Hrebenciuc şi Vanghelie face parte din categoria de guerrillă urbană care nu moare niciodată. Se repliază imediat, iar de sunt tăiaţi regenerează ca râmele. Acest pericol e semnalat de mulţi, ca acest eşec să nu determine altceva decât reactivarea unor clanuri mai vechi sau cameleonizarea clanului perdant la aceste alegeri. Stare de fapt care a dat din nou apă la moară discursului reformist de promovare a tinerilor. În teorie sună bine, tinerii, prin natura lor, oferă expectanţe pozitive, dar asta nu e suficient. Dacă ar fi să facem un mic istoric al carierei unor tineri în politica noastră, nu ştiu dacă ar trebui să fim optimişti pentru ceea ce ar putea urma. La vremea lui, acum câţiva ani, Emil Boc era o tânără speranţă a politicii, care culegea complimente de presă pentru discursul reformist, dar continuarea am văzut-o toţi, episodul căderii în direct la o emisiune TV este sugestiv pentru ce a urmat din punct de vedere politic. Victor Ponta, Cristian Boureanu, Adrian Cioroianu şi, de ce nu, Crin Antonescu sunt bune exemple ale unor succese de lansetă. Bine împinşi de cine trebuie la înaintare, parazitând prin discursuri ideea de schimbare a expiraţilor, şi-au făcut loc, la rândul lor, lângă aceştia, unde vor expira mult şi bine, aşteptând următoarea tentativă mimată de deratizare politică.
Problema promovării tinerilor macină toate partidele, nu doar PSD. Peste tot predomină selecţia bazată pe relaţii, nepotisme şi mai nou... filiaţie. Sigur că şi cei care ar ajunge prin merite proprii, odată intraţi în labirintul bizantin al puterii, şi-ar putea pierde, vorba poetului, credinţa-n izbândă. Dar chiar şi aşa, de bine, de rău, oricât s-ar bălăci prin noroaiele politicii, tinerii cu-n nivel cât de cât ridicat de informaţie şi educaţie e greu de crezut că s-ar mai putea “vangheliza” intrând în politică, la fel cum e dificil de imaginat că întâlnirea dintre Vanghelie şi litera de Evanghelie ar mai fi, vreodată, posibilă.
Revenind la PSD se vehiculează, printre altele, numele lui Cristian Diaconescu ca posibil succesor al lui Geoană. Dacă va fi aşa sunt întrunite toate premisele pentru un nou Geoană ţopăind pentru puţin timp în 2013. Meteahna care reiese de aici e aceea a unui management politic slab venit dintr-o extrapolare a competenţelor. Un politician se poate recomanda ca un bun ministru, ca deputat sau senator, dar poate fi chiar o contrarecomandare pentru postul prezidenţial sau cel de primar, cele mai uninominale portofolii eligibile. Privind din această prismă a liderului slab şi mergând pe logica relativă a lui dacă, cu siguranţă cu un contracandidat ca Oprescu sau, de ce nu, chiar ca Mitrea altfel ar fi putut arăta scorul pe 6 decembrie. Pe lângă poza liderului slab, actualul eşec al PSD trasează şi limita clanurilor de partid, îmbătate de propria putere, care cred că e suficient să împingă în faţă un candidat de paie pentru a câştiga. Degeaba au făcut combinaţii mijlocaşii din PSD, dacă n-au avut un vârf de atac penetrant.
Prin urmare, tinerii sunt cum sunt sau nu sunt deloc, pe cei bătrâni hârşiţi în rele îi ştim, aşa că PSD-ul nu poate veni cu noutăţi pe moment. Din păcate, nu rămâne decât să vedem lupta casetelor şantajiste pe care o promite Vanghelie. Big Brother-ul politicii continuă, arătând că disputa din PSD n-are nimic democratic în ea, nefiind o luptă de viziuni şi idei, ci doar o luptă pe viaţă şi moarte ce are la capătul ei doar ciolanul cu fundiţă, iar alături o casetă. Făcătură de campanie, desigur...
Eşecul celui care s-a bucurat ţopăind ca la şotron a reactivat energiile latente ale partidului. Până şi „grupul de la Cluuuj” a ieşit din tăcerea ardelenească proverbială prin Ioan Rus, care şi-a arătat deja colţul de argint. Deşi iniţial au fost susţinători ai proiectului reformist al cărui semnatar se mândrea la vremea aceea a fi Geoană, treptat, treptat bizantinismul dâmboviţean şi-a arătat superioritatea în materie de putere şi intrigă politică. Gaşca lui Hrebenciuc şi Vanghelie face parte din categoria de guerrillă urbană care nu moare niciodată. Se repliază imediat, iar de sunt tăiaţi regenerează ca râmele. Acest pericol e semnalat de mulţi, ca acest eşec să nu determine altceva decât reactivarea unor clanuri mai vechi sau cameleonizarea clanului perdant la aceste alegeri. Stare de fapt care a dat din nou apă la moară discursului reformist de promovare a tinerilor. În teorie sună bine, tinerii, prin natura lor, oferă expectanţe pozitive, dar asta nu e suficient. Dacă ar fi să facem un mic istoric al carierei unor tineri în politica noastră, nu ştiu dacă ar trebui să fim optimişti pentru ceea ce ar putea urma. La vremea lui, acum câţiva ani, Emil Boc era o tânără speranţă a politicii, care culegea complimente de presă pentru discursul reformist, dar continuarea am văzut-o toţi, episodul căderii în direct la o emisiune TV este sugestiv pentru ce a urmat din punct de vedere politic. Victor Ponta, Cristian Boureanu, Adrian Cioroianu şi, de ce nu, Crin Antonescu sunt bune exemple ale unor succese de lansetă. Bine împinşi de cine trebuie la înaintare, parazitând prin discursuri ideea de schimbare a expiraţilor, şi-au făcut loc, la rândul lor, lângă aceştia, unde vor expira mult şi bine, aşteptând următoarea tentativă mimată de deratizare politică.
Problema promovării tinerilor macină toate partidele, nu doar PSD. Peste tot predomină selecţia bazată pe relaţii, nepotisme şi mai nou... filiaţie. Sigur că şi cei care ar ajunge prin merite proprii, odată intraţi în labirintul bizantin al puterii, şi-ar putea pierde, vorba poetului, credinţa-n izbândă. Dar chiar şi aşa, de bine, de rău, oricât s-ar bălăci prin noroaiele politicii, tinerii cu-n nivel cât de cât ridicat de informaţie şi educaţie e greu de crezut că s-ar mai putea “vangheliza” intrând în politică, la fel cum e dificil de imaginat că întâlnirea dintre Vanghelie şi litera de Evanghelie ar mai fi, vreodată, posibilă.
Revenind la PSD se vehiculează, printre altele, numele lui Cristian Diaconescu ca posibil succesor al lui Geoană. Dacă va fi aşa sunt întrunite toate premisele pentru un nou Geoană ţopăind pentru puţin timp în 2013. Meteahna care reiese de aici e aceea a unui management politic slab venit dintr-o extrapolare a competenţelor. Un politician se poate recomanda ca un bun ministru, ca deputat sau senator, dar poate fi chiar o contrarecomandare pentru postul prezidenţial sau cel de primar, cele mai uninominale portofolii eligibile. Privind din această prismă a liderului slab şi mergând pe logica relativă a lui dacă, cu siguranţă cu un contracandidat ca Oprescu sau, de ce nu, chiar ca Mitrea altfel ar fi putut arăta scorul pe 6 decembrie. Pe lângă poza liderului slab, actualul eşec al PSD trasează şi limita clanurilor de partid, îmbătate de propria putere, care cred că e suficient să împingă în faţă un candidat de paie pentru a câştiga. Degeaba au făcut combinaţii mijlocaşii din PSD, dacă n-au avut un vârf de atac penetrant.
Prin urmare, tinerii sunt cum sunt sau nu sunt deloc, pe cei bătrâni hârşiţi în rele îi ştim, aşa că PSD-ul nu poate veni cu noutăţi pe moment. Din păcate, nu rămâne decât să vedem lupta casetelor şantajiste pe care o promite Vanghelie. Big Brother-ul politicii continuă, arătând că disputa din PSD n-are nimic democratic în ea, nefiind o luptă de viziuni şi idei, ci doar o luptă pe viaţă şi moarte ce are la capătul ei doar ciolanul cu fundiţă, iar alături o casetă. Făcătură de campanie, desigur...
ce se intampla cu Dorel Luca, mai poate fi in fruntea inspectoratului scolar Bihor un om care s-a compromis cerand unui profesor suplinitor sa voteze cu Basescu , altfel il da afara si sa mareasca notele copiilor care au parinti in PDL? ASA A CASTIGAT BASESCU! CU INSPECTORI SCOLARI, DIRECTORI ROMSILVA SI AI ALTOR REGII FACAND PRESIUNI SI DAND MITA CA SA FIE ALES!
Inca o data,daca mai era cazul,dovediti ca slugarnicia in gazetarie nu are margini.De la un oficios al PCR,ati evoluat intr+un mod incalificabil in ultimii 20 de ani,pupand toate fundurile care s-au perindat la conducerea Romaniei.Rusinos mod de a face gazetarie,el de fapt explica de ce Romania este condusa de Basescu si Boc,doua creatii ale mass mediei postdecembriste.Sunteti unul din exemplele cele mai elocvente ale afirmatiei:pacat de sanfele varsat!
Studentii trebuie sa stie ca o diploma nu se obtinenumai avind un carnet de student. Profesorii ar trebui sa fie mult mai severi si atncu cind obtii o diploma sa fii mindru de ea/si studentul si profesorul/ stiti foarte bine toti jurnalistii atunci de ce il acuzati pe domnul Boc ca este sever?
de ce nu scrie doctoru Cornutiu despre mizeria de la CAS??? bati campii senilule ca vrei televiziune comunista si te faci ca nu vezi porcariile lui Boc sau n-ai voie sa scrii desrpe asta? sa va fie rusine!
e urat sa dai in invins si sa nu vezi dezmatul castigatorilor care fac un guvern cu infractorii santajabili dezertori din psd si pnl si cu curvele minoritare. sinteti partizani pe fata!
PDL=GASCA DE HOTI,F .BINE STRUCTURATA.
NU sunt un fan al PSD si nici nu-mi place M. Geoana ,dar simpaticul dumitale BASESCU (+romano-nazismul= PNL) devine pe zi ce trece un STALIN sau HITLER (inca nu m-am putut decide care!)dar mai PARSIV ( ca autorul articolului,oare platit sau benevolo- comunist REMINISCENT?). P.S.Pentru cei ce citesc: cu un amic nonconformist si cam naivo-sentimental, am facut un pariu, ca (prin orice mijloace,inclusiv fraudare+ cumparare de voturi- via PDL) BASESCU VA "CASTIGA" alegerile (DAR L-AM votat pe GEOANA!!!!). Deci ,personal, am castigat o masa copioasa la un anume restaurant de nivel mediu !(sa nu-mi saracesc prea mult amicul!). Dar CINE A PIERDUT: pe timp scurt si mediu au piedut poporul roman si DEMOCRACTIA balcanico-oriental- romaneasca. Pe termen lung au pierdut NEPOTII SI STANEPOTII tuturor romanilor(poate cu exceptia celor a unor tradatori politici si a unor arivisti precun autorul articolului!). SA DEA DUMNEZEU SA GRESESC IN PREVIZIUNE! O "SAT RAITI BINE"??????
A ajuns PD-L, prin vocea Elenei Udrea, un partid de sfinţi, care se uită la restul partidelor ca la nişte iude politice. Asta e culmea tupeului şi acesta e numai începutul campaniei, în care cartea măsluită a PD-L va fi jucată fără niciun fel de scrupule.
Amazoana politicii româneşti23.04.2008, 00:00 Autor: Ciprian BLIDARU, http://ciprianblidaru.wordpress.com/ Una dintre femeile politicii româneşti, care începe să devină din ce în ce mai agresivă în ultima vreme, este nimeni alta decât favorita prezidenţială, Elena Udrea. Dacă de la bun început a părut clar pentru toată lumea că este omul sau mai bine zis femeia lui Traian Băsescu, cu toate acestea, apariţiile de tabloid de la-nceputul carierei sale publice parcă nu prevesteau o ascensiune atât de fulminantă. Apariţiile sale mondene, favorizate de câte o înţelegere cu vreun paparazzi, o ajutau să mai acopere şi ea câte o copertă lucioasă a vreunui tabloid, cu costumele sale de baie în dungi marinăreşti, care de departe o făceau să pară pe tanti Leni că aduce a zebră nesemaforizată. Încet, încet, Zeus s-a gândit să o răsplătească pe Afrodita, nu ştim dacă pentru "serviciile prezidenţiale" la care se referă premierul Tăriceanu, dar cert este că a ajuns, deocamdată, secretar executiv al PD-L şi nu pare să se oprească aici. Întrebată la un moment dat dacă şi-ar dori să devină prima doamnă, ilustra doctorandă a răspuns că şi-ar dori ca soţul ei să fie primul domn, în sensul în care este şi soţul Angelei Merkel prim domn. Deci aspiraţiile sunt mari pentru cea care din tanti Leni s-ar putea să devină un fel de tanti Lenin, ceea ce în PD-L se pare că a şi ajuns deja. Lacheii prezidenţiali, în frunte cu Boc, o au drept stăpână directă pe Nuţi, care, după ce-şi plimbă nurii ei de Pleşcoi prin coridoarele întunecate şi păcătoase ale Cotroceniului, se duce să-i mai verifice din când în când pe Boc şi pe Videanu dacă au unghiile tăiate. Sigur că noua ipostază de om politic cu funcţie impune şi o anumită ţinută sobră, astfel că adâncatele decolteuri şi ţinuta sport a fost înlocuită cu sacouri şi taioare, demne de o militantă serioasă. Ţinuta cea nouă se asortează şi cu statutul de lector universitar, doctorand într-ale geostrategiei. Dar nu e exclus ca pentru electoratul viril, blonda PDL-istă să-şi mai prezinte din când în când, măcar atâta cât timp o mai avantajează vârsta, ţinutele de femeie fatală cu care s-a lansat. Până atunci o putem urmări în campania pentru locale, unde nu iartă nimic. Prezentă recent la Oradea, la lansarea candidaţilor PD-L, suspusa lui Zeus s-a năpustit asupra partidelor rivale, acuzându-şi adversarii politici de trădare şi de infantilism politic: "Tandemul Tăriceanu şi Iliescu a dat PD afară de la guvernare". "Pe 1 iunie, o să le putem spune adversarilor noştri: de Ziua Copilului, mergeţi şi jucaţi-vă, până vă maturizaţi! Pentru că până atunci PD-L va guverna singur România". A ajuns PD-L, prin vocea Elenei Udrea, un partid de sfinţi, care se uită la restul partidelor ca la nişte iude politice. Asta e culmea tupeului şi acesta e numai începutul campaniei, în care cartea măsluită a PD-L va fi jucată fără niciun fel de scrupule. Noroc că din când în când le mai pune câte-o piedică mezina familiei Băsescu, de pică toţi în Boc. Ultima perlă a micuţei a fost spusă cu prilejul lansării candidaţilor PD-L Cluj pentru alegerile locale. Potrivit acesteia, Boc este un model pentru tinerii din PD-L, deoarece: "Pentru dânsul legea este un lucru clar. În acelaşi timp, nu am cum să nu-i remarc promptitudinea. În timp ce unii dintre noi spunem numai câteva cuvinte, dânsul editează perfect câteva fraze. "Uitându-ne la fiica sa, nu putem decât să-i dăm dreptate lui Traian Băsescu, care spunea recent că universităţile s-au transformat în tiparniţe de scos diplome pe bandă rulantă. Aceştia sunt oamenii cu pretenţii de moralitate politică, care pun mereu placa victimizării, doar, doar or putea încăleca electoratul de care se vor folosi ca de-o mârţoagă înfometată, ca mai apoi să poată călări în voie caii mari ai puterii.
Partidul democrat, mai nou şi liberal şi, în funcţie de condiţiile meteo-politice, orice altă doctrină care va da bine pe moment, s-a remarcat dintotdeauna printr-o disciplină exemplară. PCR ar fi fost invidios la vremea respectivă să ştie de existenţa unui asemenea partid. Ierarhia partidului este foarte clară, astfel încât analiştii nu prea au mari bătăi de cap, când vine vorba despre PDL. Stăpânul absolut este Traian Băsescu, supranumit şi Zeus, după care urmează ceata lui piţigoi, moare unul, învie doi, Boc şi Videanu. Dacă Videanu este supusul tipic în goana după funcţii, Emil Boc, prin prestaţia sa, depăşeşte graniţa oricărei slugărnicii. Vocaţia sa de lacheu pare a fi nativă, la aceasta contribuind şi dimensiunile sale, aflate la limita speciei umane, mai jos de el în lanţul trofic găsim bursucul şi ariciul. Cu toate acestea, micul Boc se aude că ar fi un profesor nemilos cu studenţii Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, unde, la sesiunea recent încheiată, se spune că ar fi picat două treimi dintre studenţi. Undeva trebuie să se transforme şi micul Boc în marele Zeus şi unde altundeva mai bine îşi poate defula frustările de arendaş cocoşat, decât în faţa inofensivilor studenţi boboci? Fauna Partidului Democrat Liberal este mult prea bogată pentru a ne cantona doar în jurul lui "Emil Boc, treci la loc!", cum mai este alintat prin presă vajnicul lacheu. Pe partea feminină întâlnim exemplare la fel de interesante, dacă nu chiar mai bogate în penajul lor politic. Celebra, de acum, doamnă Udrea nu mai surprinde pe nimeni. A pornit de jos şi a ajuns repede sus, acesta fiind traiectul pe care-l urmăreşte orice politician român. Dacă la început a impresionat asistenţa masculină prin apariţii mai mult sau mai puţin decente în tot felul de tabloide, iat-o acum la taior şi gata de şefie politică în slujba marelui Zeus, care a avut mereu o slăbiciune pentru Afrodita lui Cocoş. Această transformare de imagine a Elenei Udrea vine şi pe partea ascensiunii sale universitare. Astfel, proaspăta doctorandă lucrează din greu la mapa ei profesională, aşa încât, dacă PDL va fi să ajungă la guvernare, academician doctor Elena Udrea să aibă toate atuurile pentru a putea fi numită într-o funcţie ministerială. Ultima, dar nu şi cea de pe urmă, apariţie feminină în partidul prezidenţial este nimeni alta decât fiica lui Zeus, tot o Elenă, Elena Băsescu. Votată cu o unanimitate zdrobitoare de tinerii pedei în funcţia de Preşedintă a Organizaţiei de Tineret, fata lu' tata a dinamitat orice evoluţie firească a unei cariere politice. Fotomodel a ajuns tot pe barba lui tata Zeus şi iată că acum se pregăteşte şi de acţiune politică. Trecem peste faptul ca duduia Băsescu de abia articulează cuvintele şi pare mai degrabă coafeza partidului, decât şefa tinerilor pedişti şi ne gândim cât se poate de serios la exemplul pe care îl dă preşedintele ţării, tinerilor, şcolii şi restului societăţii, unde încă este promovată ideea de meritocraţie. Privind la spectacolul grotesc al faunei PD-iste şi, prin extrapolare, la întreaga clasă politică, ajungi să te gândeşti că faţă de această ţară nu ai decât singurul atu pe care îl are un bărbat în relaţia cu o femeie, şi anume acela de a o părăsi...
bine ca in pdl ii lupta democratica de viziuni si de idei de cand l-a facut ma-sa securitate pe lume pe el curva de partid pd-l. blaga, berceanu, videanu, udrea, boc......................se rezolva si cu ridzi rapid stati linistiti daca si petrica filip o fost la validarea de la curtea constitutionala..........