Criza economică a înjumătăţit efortul bugetar pentru susţinerea construcţiei Autostrăzii Transilvania. Pe şantierele din judeţul Cluj a fost finalizat cel mai mare viaduct de pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, în timp ce pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borş lucrările au fost reluate cu greutate doar în patru locaţii. În vizita-fulger pe care au efectuat-o luna trecută în Bihor la şantierul de la Suplac, premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor Radu Berceanu au evitat să dea cifre exacte privind sumele care vor fi alocate segmentului de construcţii bihorean.

Constructorul american a anunţat că a finalizat cel mai mare viaduct de pe secţiunea 2B a Autostrăzii. Viaductul are o lungime de aproape 960 de metri şi o înălţime de 23 metri (echivalentă cu un bloc de opt etaje) şi este situat peste râul Arieş, pe secţiunea Câmpia Turzii - Gilău a Autostrăzii Transilvania. Lucrările la construcţia viaductului au început în iunie 2007, dar au continuat cu intermitenţe pe parcursul anului 2008, din cauza lipsei de finanţare. Pentru construcţia viaductului au fost necesare 192 de grinzi de tip U cu o greutate de 160 tone fiecare, lucrările fiind finalizate prin turnarea plăcii de suprabetonare, astfel încât viaductul va putea asigura transportul greu pe aliniamentul autostrăzii. "Finalizarea acestui viaduct este un punct de referinţă pentru întregul proiect, întrucât ilustrează nu doar complexitatea lucrărilor, dar şi mobilizarea extraordinară pentru atingerea obiectivului stabilit împreună cu beneficiarul pentru acest an", a declarat Bogdan Sgârcitu, director de comunicare al proiectului Autostrada Transilvania. În paralel, pe secţiunea 3C a Autostrăzii, între Suplacu de Barcău şi Borş, contractorul este în plin proces de mobilizare a forţelor de muncă, reluându-se la sfârşitul săptămânii trecute lucrările de construcţie în patru locaţii. Pe această secţiune se vor construi 43 structuri - poduri, pasarele, pasaje, viaducte etc. - incluzând şi viaductul de la Suplacu de Barcău, cel mai mare viaduct al întregului proiect. Acesta va avea o lungime de 1,8 km şi va fi cea mai importantă structură de pe aliniamentul Autostrăzii Transilvania.

Controverse şi bani puţini

În vizita pe care au făcut-o luna trecută, primul-ministru Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, au afirmat că prioritară este anul acesta finalizarea tronsonului Câmpia Turzii-Gilău, toate eforturile bugetare fiind îndreptate spre finanţarea lucrărilor de aici. În segmentul bihorean de şantier va fi finanţată doar construcţia viaductului de la Suplacu de Barcău, a cărui finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului. Un termen a cărui îndeplinire a devenit incertă, lucrările fiind sistate de luni de zile. În paralel cu reluarea lucrărilor în patru locaţii, constructorii vor conserva pentru iarnă lucrările executate. În acest an, Guvernul are la dispoziţie în buget 450 de milioane de lei pentru Autostradă. Cei mai mulţi bani sunt destinaţi pentru tronsonul doi, cel din judeţul Cluj, doar o mică parte fiind alocată pentru Bihor. Pentru tronsonul trei al autostrăzii care traversează judeţul sunt necesare 250 de milioane de lei, conform declaraţiilor făcute de ministrul Berceanu. Tot cu ocazia vizitei din iulie, şeful Executivului a atacat dur vechea guvernare liberală acuzând-o că a risipit banii publici. "Bine era dacă Guvernul Tăriceanu nu cheltuia banii din Fondul de Dezvoltare pe plasme şi televizoare, ci pe investiţii. Dacă nu proceda astfel, acum nu erau asemenea probleme de finanţare", a spus Boc, precizând că liberalii ar fi risipit 3,5 miliarde de euro din fondul citat. Controversele în jurul contractului cu Bechtel, semnat pe vremea Guvernului Adrian Năstase, s-au încins o dată cu fiecare schimbare politică. În primăvara acestui an, ministrul Berceanu afirma tot la Oradea că a moştenit o grămadă de facturi neachitate de Guvernul Tăriceanu, iar despre Bechtel spunea că a devenit şi un fel de casă de schimb valutar. "O să îmi pun imaginaţia la treabă şi o să încerc să găsesc o soluţie astfel încât 50-60 de milioane de euro să îi alocăm pe zona asta, în plus faţă de ce e alocat, astfel ca anul viitor să avem şansa să se finalizeze tronsonul acesta. Şi aici am găsit un "cadou" de vreo 70 milioane de euro, datorii la care tot plătim din greu. Am plătit 80% din ce aveam de plătit anul trecut, inclusiv penalităţi, căci domnul Orban nu a plătit facturi din luna iunie. Aşa că, în loc să lucrăm, plătim ce nu s-a plătit anul trecut (...) Noi facem tot efortul ăsta, ca banii să se ducă în Anglia. Căci noi plătim în euro la Londra, iar de la Londra se trimit nişte euro încoace, câţi se trimit, să se plătească aici nişte lucrări. Deci Bechtel este şi casă de schimb valutar. De ce, ar trebui să-i întrebaţi pe cei care au semnat contractul", a spus în martie Berceanu.