Preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Justiţiei au vorbit magistraţilor despre reforma în justiţie şi despre rolul lor în contextul aderării, la Ziua Justiţiei, de la care au absentat tocmai personaje esenţiale în succesul acestor măsuri: şeful instanţei supreme şi cel al Curţii Constituţionale. În acest an, la Ziua Justiţiei - sărbătorită pentru prima dată de Consiliul Superior al Magistraturii, care a preluat prerogativele legate de cariera magistraţilor - singurul element fastuos a fost locaţia (Palatul Snagov), lipsind festivismul tradiţional pentru astfel de manifestări. De această dată, cuvântul de ordine se poate spune că a fost solidaritatea - subliniată în repetate rânduri de preşedinte, dar şi de restul vorbitorilor - în ceea ce au de făcut magistraţii pentru ca justiţia să nu fie cea care să tragă înapoi România, pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Preşedintele ţării, Traian Băsescu, şi ministrul Justiţiei, Monica Macovei au susţinut că aderarea României la Uniunea Europeană depinde de magistraţii români şi că fiecare zi de întârziere în aplicarea reformei constituie o neîmplinire. Mesaj important, pe care nu l-au receptat direct chiar cei cărora le revine un rol important în aplicarea măsurilor de reformă. De la Ziua Justiţiei, au absentat - deşi au fost invitaţi - preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Nicolae Popa şi Lidia Bărbulescu. De asemenea, au lipsit preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, şi judecătorii Petre Ninosu şi Ioan Predescu - ambii foşti miniştrii ai Justiţiei în guvernările fostului PDSR - de la aceeaşi curte. Absenţa acestor înalţi magistraţi nu a fost trecută neobservată, cu atât mai mult cu cât discursurile preşedintelui Băsescu şi cel al ministrului Macovei au făcut referire la importanţa intrării în vigoare a pachetului legislativ privind proprietatea şi reforma justiţiei, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Ba mai mult, Băsescu a arătat că magistraţii vor decide "intrarea sau amânarea intrării României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007". Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PSD şi PRM au contestat aceste legi la Curtea Constituţională, invocând încălcarea articolului 114 din Constituţie (deoarece Guvernul şi-a asumat răspunderea pe mai multe proiecte de lege şi nu pe unul singur, aşa cum stabilesc prevederile constituţionale) sau că proiectele de legi contravin Constituţiei şi principiilor independenţei şi inamovibilităţii judecătorului. Mâine, Curtea Constituţională ar urma să se pronunţe asupra celor trei sesizări referitoare la legile privind proprietatea şi reforma justiţiei, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Surse din magistratură susţin însă că judecătorii Curţii Constituţionale vor invoca neconstituţionalitatea unor texte, astfel că această instituţie va trimite Parlamentului legile pentru dezbatere, ceea ce presupune o convocare în procedură de urgenţă a celor două Camere, deoarece parlamentarii se află deja în vacanţă. Amânarea nu ar face însă decât să tergiverseze punerea în aplicare a legilor - care ar trebui să intre în vigoare după 80 de zile de la adoptare - în condiţiile în care preşedintele ţării şi ministrul justiţiei au sublinat importanţa aplicării de urgenţă a modificărilor legislative, care au primit note maxime la Bruxelles. De altfel, în octombrie, Uniunea Europeană trebuie să dea publicităţii raportul de ţară în care vor fi cuprinse realizările şi nerealizările României în procesul de aderare, justiţia fiind unul din cele mai dificile capitole.