Preşedintele l-a transformat în erou, marţi seară, pe generalul magistrat (r) Dan Voinea, cel care a făcut mare parte din anchetele în cazurile revoluţiei şi mineriadelor şi fost procuror controversat tocmai pentru modul în care a instrumentat aceste dosare. Traian Băsescu a cerut Parchetului instanţei supreme să concentreze resurse umane pentru a creşte viteza de rezolvare a dosarelor Revoluţiei şi a propus ca, dacă există această posibilitate, generalul Dan Voinea să revină în activitate, ca procuror civil.

În decembrie 2007, când Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală, preşedintele nu a părut supărat de acest fapt, însă, în perioadă preelectorală, şeful statului îl ridică la grad de erou pe Dan Voinea, despre a cărui activitate inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii au decis că ar trebui să facă obiectul unei acţiuni disciplinare, tocmai pentru modul în care acesta a făcut investigaţiile.
Venită la 18 ani de la evenimente, constatarea nevinovăţiei lui Ion Iliescu în cazul mineriadei din iunie 1990 a pus punct într-un mod discutabil unui dosar controversat, dar a lăsat deschise discuţiile pe tema profesionalismului instrumentării cazului.
Ani la rând, cei care preluau portofoliul Ministerului Public au avut atârnată de gât piatra de moară a dosarelor mineriadei şi revoluţiei, cauze chiar negociabile în unele momente electorale.
În decembrie 1996, generalul Dan Voinea era des văzut la Palatul Cotroceni, Emil Constantinescu, pe atunci proaspăt preşedinte, fiind cel care l-a numit şeful Secţiei Parchetelor Militare.
Astfel, din 1996, atribuirea acestor dosare a revenit, cel puţin declarativ din partea capilor Ministerului Public, în "competenţa" generalului magistrat Dan Voinea, de numele căruia se leagă multe restituiri decise de instanţa supremă pentru cercetare incompletă.
De fapt, treptat, a dispărut ideea că vor fi deferiţi justiţiei unii capi ai Armatei şi nu numai, idee pe care tot generalul magistrat Voinea a lăsat-o să se contureze. Dacă între 1997-2000, Voinea anunţa trimiteri în judecată în dosarele revoluţiei de la Cluj şi Sibiu, în care au fost învinuiţi generalii Florian Caba, fost adjunct al Armatei a IV-a, Constantin Degeratu, fost ofiţer în cadrul Secţii Operaţii din comandamentul Armatei a IV-a, respectiv colonelul Aurel Dragomir şi fostul consilier social-democrat Francis Tobă, aceste cauze nu au fost finalizate.
Dan Voinea şi-a asumat rechizitoriul prin care au fost deferiţi justiţiei generalii Mihai Chiţac, Victor Athanasie Stănculescu - caz intrumentat de fapt de procurorul Romeo Bălan, care de altfel a şi primit premiu din partea Asociaţiei procurorilor.
De-a lungul timpului, s-a sesizat faptul că demersurile magistratului Voinea coincid cu anumite momente importante pentru sistemul judiciar.
Chiar şi Monica Macovei, ministru al Justiţiei între decembrie 2004 şi aprilie 2007, i-a reproşat generalului Voinea că, dacă anterior venirii ei la Justiţie nu a fost voinţă politică în finalizarea dosarelor mineriadei şi revoluţiei, după ce ea a preluat portofoliul, magistratul nu mai avea motiv de stagnare. Registrul audienţelor de la Ministerul Public notează faptul că Dan Voinea a convocat victime ale Revoluţiei, însă doar pentru eliberarea de certificate.
În iunie 2005, a fost difuzată informaţia potrivit căreia Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, invocându-se infracţiuni prevăzute de Codul penal, cum ar fi: subminarea puterii de stat, subminarea economiei naţionale, tâlhărie, distrugere, asociere în vederea comiterii de infracţiuni, arestare ilegală şi cercetare abuzivă, lipsire de libertate în mod ilegal, aplicare de rele tratamente şi crime împotriva umanităţii.
În 16 iunie 2005, Dan Voinea afirma că aceia care au tras asupra populaţiei în iunie 1990 au fost militarii din MApN şi nu minerii.
Soluţia dată în 2007 în cazul mineriadei şi-au asumat-o, însă, procurorii civili, care au preluat dosarul de la Secţia Parchetelor Militare, unde generalul Dan Voinea a fost mult timp şef. Preluarea dosarului a survenit unei decizii a Curţii Constituţionale, care a stabilit că un civil nu poate fi cercetat de un magistrat militar.
În 7 decembrie 2007, procurorul general al României Codruţa Kovesi a formulat un adevărat rechizitoriu la adresa generalului magistrat Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al cărui dosar are o grosime de doar zece centimetri, iar învinuitul nu a fost citat ori audiat niciodată în 17 ani.

În aceeaşi lună, Ministerul Public a informat că procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 10 octombrie 2007, neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu, sub aspectul săvârşirii, în forma participaţiei improprii, a infracţiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav şi a tentativelor la cele două infracţiuni, în cauza privind decesul a patru persoane şi rănirea altor trei prin împuşcare în ziua de 13 şi în noaptea de13/14 iunie 1990...