Experienţa confiscărilor din perioada comunistă i-a marcat pe ţăranii români, care cu greu se mai lasă convinşi să mai aibă încredere în statul român când li se cere să-şi doneze chiar şi o palmă de pământ. Spaima întipărită atâtea veacuri în sufletele lor i-a făcut pe sătenii din Lugaşu de Jos să aibă obiecţii faţă de investiţia pe care Transgaz doreşte să o realizeze aici. Potrivit proiectului, magistrala de gaz urmează să treacă peste terenurile oamenilor, lucrarea de introducere a reţelelor urmând să afecteze pentru câteva săptămâni culturile oamenilor. În aceste condiţii, deşi legea prevede acordarea unor despăgubiri pentru culturile afectate, au apărut controverse între solicitarea sătenilor şi oferta firmei Transgaz.

Pe aici nu se trece
Pentru a aplana conflictul iscat între săteni şi Transgaz, conducerea Consiliului Judeţean Bihor a convocat cele două părţi la sediul Primăriei din Lugaşu de Jos. Peste 30 de proprietari de teren s-au prezentat ieri la Primărie pentru a cunoaşte condiţiile în care reprezentanţii Transgaz intenţionează să introducă conducta pe terenurile proprietate privată şi cum vor fi afectate culturile crescute aici. La discuţii au participat şi cei doi vicepreşedinţi ai CJ Bihor, Ştefan Seremi şi Gavrilă Ghilea, care au încercat să-i convingă pe oameni de importanţa acestei investiţii pentru judeţ, sfătuindu-i să nu vină cu pretenţii exagerate în ce priveşte despăgubirile pentru culturile afectate.

Vecinii lui Stan Păţitul?
Localnicii prezenţi s-au arătat destul de neîncrezători în promisiunile reprezentantului Transgaz, mai ales că, pe terenurile lor, a fost ridicat atât barajul, cât şi canalul alăturat, precum şi un drum de acces, fără însă să fie despăgubiţi în vreun fel de către statul român. Acum, cei din Lugaşu de Jos se tem că situaţia se va repeta. Potrivit situaţiei prezentate de către reprezentantul Transgaz, conducta ar urma să fie îngropată la o distanţă de 2-3 m de drum şi la o adâncime de 1,10 m. În jurul magistralei, normele de exploatare prevăd o zonă de protecţie de 6 m, ceea ce înseamnă că în acest perimetru nu se poate construi nimic, în schimb se pot semăna culturi. Cetăţenii au mai imputat firmei şi faptul că s-au apucat de săpat şanţul pentru conductă înainte de a le cere aprobarea.

Preţul terenurilor sare în aer
În acest hăţiş de nemulţumiri, cea mai gravă este cea legată de valoarea acordată ca despăgubire pentru culturile afectate pe durata realizării lucrărilor. "Noi nu suntem împotriva introducerii în comuna noastră a gazului. Dar cei de la firmă trebuia să vină la noi, să ne prezinte situaţia, înainte de a demara lucrările", a precizat unul dintre cetăţeni. Mai mult, în repetate rânduri, cetăţenii au solicitat reprezentanţilor firmei să le facă o ofertă concretă, însă acesta a refuzat să se pronunţe, precizând că abia săptămâna viitoare va fi prezentă în comună o comisie de evaluare, care va discuta cu fiecare în parte valoarea despăgubirilor. Proprietarii din Lugaşu de Jos au solicitat firmei să le acorde 15-25 euro/mp, o sumă pe care reprezentantul firmei o consideră exagerată atât timp cât terenul rămâne în continuare în proprietatea sătenilor. "În Biharia, s-a vândut terenul cu 10 euro/mp. Cu pretenţii de 15-25 de euro/mp nu putem face nimic. Terenul rămâne în proprietate, doar pe perioada de efectuare a lucrărilor îl folosim noi, după care revine cetăţenilor", a declarat Marcel Şandrău, reprezentant Transgaz.

Pentru a forţa mâna sătenilor, acestora li s-a pus în vedere că lucrarea de introducere a gazului ar putea fi realizată şi prin altă parte, aşa că, dacă nu vor să accepte oferta făcută de către Transgaz, în cel mai scurt timp ar putea rămâne fără niciun leu.