PSD a cerut demisia de onoare a Guvernului Tăriceanu pentru ca România să iasă din blocajul politic, instituţional, constituţional, economic şi social, demisie care să ducă la alegeri parlamentare anticipate, eventual organizate odată cu cele locale.

Surse din partid au arătat că, în opinia liderilor PSD, acest scenariu ridică şi unele probleme, una dintre acestea fiind ca, după alegeri, preşedintele să nu desemneze un premier din partea social-democraţilor. O alta ar fi şi aceea legată de durata mandatului parlamentarilor, respectiv dacă va fi unul plin sau unul limitat la perioada până la termenul la care ar fi trebuit să fie organizate în mod normal alegerile. Pe de altă parte, aceleaşi surse au menţionat că una dintre problemele care nu au fost încă decise este legată de modul în care se va ajunge concret la anticipate - prin demisia Guvernului sau prin respingerea în Parlament a unei eventuale restructurări guvernamentale, varianta susţinerii unei moţiuni de cenzură fiind respinsă. Tocmai de aceea, demisia Guvernului constituie primul şi cel mai important pas pentru declanşarea de alegeri anticipate, Constituţia stabilind că preşedintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare şi după respingerea a două cereri. Pentru a se ajunge în această situaţie, dacă Executivul demisionează, conform articolului 103 din Constituţie, şeful statului desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Legislativ. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, prevede articolul 103. Pentru a se ajunge la anticipate, este necesar ca Legislativul să nu acorde votul de încredere pentru două formule de Guvern. "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură", prevede articolul 89 din legea fundamentală. Constituţia mai stabileşte că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui ţării şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, iar în cursul unui an poate fi dizolvat o singură dată. Aceasta este şi varianta de a se ajunge la anticipate luată în calcul de social-democraţi. Totodată, Mircea Geoană a anunţat că PSD nu va vota niciun fel de restructurare propusă de Guvernul Tăriceanu şi niciun fel de lege propusă de actuala putere. Astfel, dacă Guvernul nu îşi prezintă demisia şi merge pe varianta unei restructurări guvernamentale se poate ajunge tot la anticipate, prin respingerea Executivului restructurat în Parlament, după care este respins şi un nou Cabinet.

O altă variantă pentru a determina anticipate este introducerea unei moţiuni de cenzură care să ducă la căderea actualului Guvern. Mircea Geoană a anunţat, însă, că în Biroul Permanent Naţional al social-democraţilor nu s-a discutat despre introducerea vreunei moţiuni de cenzură, iar până acum nici alte partide nu au anunţat că ar intenţiona să iniţieze un astfel de demers.