"Nu e tocmai uşor de găsit un lucru, căruia să nu îi atribuie cineva vreun cusur; căci e greu să faci ceva astfel încât să nu greşeşti de loc; de asemenea, ca, făcând un lucru fără greş, să nu dai peste un judecător nepriceput" (Xenof din Atena c. 426 - 354 a.c.).

Dar, în acelaşi timp, Cicero (106-54 a.c.) spunea:

"Prefer să greşesc cu Platon decât să judec bine împreună cu ăştia".

Adică este una greşeala, voită sau nevoită, făcută de un individ şi este cu totul altceva greşeala facută în grup sau de către majoritatea populaţiei, deoarece, dacă prima exprimă accident sau caracter ticălos, a doua exprimă deja un mod general de gândire eronată, un mintal colectiv în eroare devenid pată murdară spirituală. Există populaţii care trăiesc din furt, au existat populaţii (migratorii) care trăiau din jaf, au existat până în sec. XX populaţii unde funcţiona "ius primae noce", adică prima noapte a oricărei fete aparţinea (la căsătorie) stăpânului, sau sultanului locului etc... Gândirea populaţiilor este într-o dinamică continuă. Trecerea de la hoarda animalică la omul civilizat s-a făcut lent, pe parcursul multor mii de ani, cu urcuşuri şi coborâşuri. Ce înţelegem prin omul civilizat? Omul care se respectă pe sine, îi respectă în mod necondiţionat pe ceilalţi (onoarea, demnitatea şi drepturile), respectă regulile generale şi mediul său de existenţă, defineşte în mod grosier omul civilizat. La ora actuală, omenirea întreagă alunecă, din acest punct de vedere, cu viteză la vale. Trei sunt sursele acestei galopante descivilizări. Prima a fost devalorizarea şi pe spaţii geografice întinse mortificarea religiei, cu anularea celor 10 porunci, care au stat la baza civilizaţiei europene postantice, porunci pe care nu le mai ştiu bine nici măcar toţi preoţii. Acest fenomen a deschis uşa înspre haosul valoric existenţial. A doua, favorizată de prima, a fost revoluţia sexuală declanşată de către Freud, cel mai mare pirat din istoria ştiinţei. Toate fundamentele ideilor sale aparţin altora, dar el le-a dezvoltat în deliruri sexologice cu pretenţii de ştiinţificitate şi culturale. Consecinţele acestora, promovate zgomotos, mai ales de presa culturală mondială, sunt încă în derulare şi pot fi identificate de către oricine. A treia este globalizarea, care favorizează diseminarea consecinţelor celor două surse ale unei egalizări la nivele inferioare ale oamenilor, şi mai ales promovează principiul lui A AVEA, în dauna progresivă a principiului A FI. A avea înseamnă inclusiv a avea puterea, adică accesul la orice fel de a avea. A avea putere nu are nimic de a face cu a fi spiritual, el aparţine imanenţei valorilor sociale, dar "ce e val, ca valul trece". Din cauza dominanţei dictatoriale a lui "a avea" elitele spirituale, care există totuşi oricât de împuţinate, nu mai sunt modele pentru mulţimi şi mai ales pentru generaţiile care se formează? Rezultă populaţii de un foarte scăzut nivel spiritual, cu un conţinut spiritual dominat de instincte, individualism şi violenţă în afişare. Violenţa este necesară ca mijloc de apărare, cu cât te afunzi în mlaştina descivilizării. În mlaştină ori omori crocodilul, ori te mănâncă el pe tine. Cam acesta este grosier peisajul uman general al acestui moment istoric. El cuprinde întregul mapamond, dar există zone unde continuitatea socială, politică şi economică salvează esenţa spirituală a populaţiei. Acolo unde istoria a promovat seismul cu ruperea repetată a continuităţii, acolo prăbuşirea a atins cote de abces social. Noi facem parte din linia de fractură seismică a istoriei. De aceea la noi, ca în toată zona postcomunistă, cu mici diferenţe, situaţia este critică spiritual şi moral. În relaţiile interumane milenarul bun simţ a dispărut. Mitocănia se întâlneşte pe toate căile şi la toate nivelele. Agresiunea verbală este parcă de "bon ton". Gogomani fără valoare, amburcaţi în căruţa politică şi promovaţi de birjari delegaţi cu biciul, îşi permit să terfelească tot ceea ce este sub ei, în timp ce ling fundurile de deasupra capului, îşi permit să terfelească drepturile, meritele şi demnitatea celor cărora le-ar fi datori prin funcţie. Se produce un fenomen generalizat de mitocanizare în toate straturile societăţii, cum nu a mai existat în istoria acestui popor şi toată lumea tace, "acomodându-se". Cine este de vină? Ce pregătim noi copiilor şi nepoţilor noştri? Toţi îşi spun domni, dar câţi dintre ei ştiu ce înseamnă a fi domn?