Ce trebuie să ştie populaţia despre consumul de alcool. Vorbesc despre patologie alcoolică, nu despre alcoolism, deoarece consecinţele patologice ale abuzului şi ale dependenţei de alcool reprezintă un univers patologic complex cu numeroase entităţi clinice.

Abuzul de alcool pare vechi de când lumea. Acum 3.500 de ani, în China apare o ordonanţă împotriva abuzului de alcool. La noi Burebista dă o ordonanţă similară acum cca 2.100 de ani. În Egiptul antic nou-născuţii se îmbăiau în vin. Dacă exista vin, fiţi siguri că existau şi oameni veseli. Alcoolul însoţeşte evenimentele majore ale vieţii. Botezul este stropit cu alcool, nunta la fel, aniversările idem, până şi înmormântarea este stropită cu alcool. Sectele fundamentaliste şi musulmanii nu beau de frică, chiar dacă această frică este cauzată de convingere. Toţi oamenii sunt la fel. Aşadar, alcoolul este întotdeauna şi oriunde legat de veselie, de funcţia plăcerii. Pe calea plăcerii, prin bătătorire sau slăbiciune, se ajunge la abuz şi dependenţă. Prevenirea lor nu poate fi făcută prin legi draconice de interzicere. A dovedit-o celebra prohibiţie americană. Ea poate fi făcută prin cultură sau prin credinţă şi prin conştientizare. Populaţia trebuie să fie conştientă de câteva lucruri simple care funcţionează indiferent de cultură. Astfel, tinerele care vor copii trebuie să ştie că dacă este consumat în timpul sarcinii alcoolul afectează în mod discret, dar definitiv dezvoltarea creierului şi în consecinţă a performanţelor intelectuale ale viitoarei fiinţe. Dacă se face abuz de alcool în timpul sarcinii riscul este de 6,9 %, adică fiecare una dintre 14 femei alcoolice va naşte copii retardaţi sau cu malformaţii, cu tulburări de creştere etc... Din altă perspectivă toţi specialiştii sunt de acord cu evitarea oricărei medicaţii psihotrope pe perioada sarcinii, excepţie făcând diazepamul în caz de nelinişte, agitaţie ori insomnii. Dar diazepamul este singurul marker până la ora actuală de depistare a potenţialului adictiv al unui om. Adică dacă unui adolescent, sau la orice vârstă, îi administrează diazepam şi devine euforic este evident potenţialul adictiv al respectivei persoane şi deci marele risc de a face dependenţă de alcool, tutun, cafea, droguri.

Ei bine, acest diazepam administrat gravidei modifică într-o măsură pe care nimeni nu o poate preciza dezvoltarea în creierul fătului a sistemului gabaergic de transmisie, principalul sistem de transmisie implicat în patologia alcoolică. Deci, ce facem? Apoi populaţia ar trebui să ştie că dacă o adolescentă de până la 16 ani se binedispune o singură dată cu alcool (nu să se îmbete, ci să se binedispună) are un risc crescut cu 50% de a deveni o femeie alcoolică. Acest risc în scădere, dar mult peste riscul populaţiei generale, se menţine până după 18 ani, când aproximativ se termină maturizarea creierului. Doriţi cumva o femeie beţivă în familie, care să vomite pe ea, să doarmă în şanţ, să fie la dispoziţia cui o trage de mână etc...? Atunci daţi-le fetelor alcool înainte de completa maturizare a creierului, care la unele persoane se termină mult peste 18 ani. Un aspect particular îl prezintă consumul de alcool de către mamele care alăptează. Se ştie că atât medicamentele, cât şi alcoolul trec din sângele mamei în laptele acesteia. Deci acel copil nenorocit, de mamă care bea, suge alcool de la ţâţa mamei. Nu trebuie să repet ce direcţie de dezvoltare ia creierul acelui copil. Nu va mai fi niciodată cea ce ar fi putut fi dacă ar fi avut o mamă responsabilă.

Ceea ce ar trebui să ştie populaţia este că medical unitatea standard de alcool este cantitatea de 10 (zece) grame de alcool pur. Aceasta înseamnă 1 pahar de 100 ml de vin (13%) sau un pahar de 30 ml de spirtoase (40%) sau 330 ml bere (4%). În funcţie de această unitate standard este nedăunător un consum de sub două unităţi standard la femei şi sub patru unităţi la bărbaţi. Raţiunea acestor unităţi este capacitatea de metabolizare a alcoolului, care este strict limitată, indiferent de individ (vai de excepţii!) la aceste cantităţi. Tot ce este peste această cantitate devine dăunător şi loveşte în funcţie de locul minimei rezistenţe. Unii ne naştem cu o mai slabă rezistenţă cardiacă (fără a fi bolnavi), alţii cu o mai slabă rezistenţă hepatică, alţii a creierului etc... Desigur, unii sunt făcuţi din stofă de blugi, alţii din pânză de tifon, dar nici un fel de stofă nu rămâne neafectată de consumul în plus de alcool. Toate aceste slăbiciuni se transformă în boli sub impactul alcoolului, cu cât mai mult cu atât mai repede. Mai pe scurt şi mai pe înţeles cei care se nasc cu diverse slăbiciuni (vulnerabilităţi) care ar fi putut fi sănătoşi până la o respectabilă vârstă, dacă vor bea alcool în plus vor ajunge bolnavi. Cei care ar fi avut de la naştere de trăit 80-90 de ani pot muri cu 20-30 sau chiar 40 de ani mai devreme. Nici o lege nu îi împiedică. Mai multă minte decât au cine să le dea? Dar pot fi traşi de mânecă şi făcuţi conştienţi. Dacă le doreşte cineva binele! Asta la vârsta de adult. La bătrâneţe, consumul în plus de alcool grăbeşte, favorizează accidentele vasculare cerebrale, decompensează şi favorizează bolile de inimă. Mulţi fac miocardiodegenerescenţă alcoolică. Într-un cuvânt alcoolul scurtează drumul spre cimitir. Cei grăbiţi pot alege dintr-o gamă foarte largă de tipuri de băuturi alcoolice. Pot face chiar pariuri! Ei, nu-i aşa ce gust plăcut are şarpele! Şarpe, deoarece tot ce este alcool consumat peste limita ce ţi-a fost dată spre a putea metaboliza alcoolul, are calităţile şarpelui biblic de a te ademeni spre păcat, dar în acest caz nu doar păcat, ci şi suferinţă, boală şi moarte. Sus paharul, cântă lăutare!