Odiosul linşaj mediatic şi administrativ căruia i-a căzut victimă prefectul Florian Serac în primăvara acestui an nu a avut alt scop decât deturnarea filialei PSD Bihor, al cărei preşedinte era, în beneficiul unei găşti de interese oculte. Cocoţaţă la cârma organizaţiei fără a avea nici cea mai mică legitimitate, noua conducere a reuşit să distrugă în doar trei luni tot ceea ce se clădise vreme de patru ani. În aceste condiţii, eşecul usturător înregistrat în alegerile locale nu a a fost decât o avanpremieră a dezastrului de la toamnă, când social-democraţia ar putea chiar dispărea din preferinţele de vot ale bihorenilor... Ar fi fost o mare naivitate să credem că pentru relansarea activităţii filialei PSD Bihor exista o reţetă precisă, care includea şi reînnoirea conducerii organizaţiei, dar în ipoteza în care aceasta s-ar fi dovedit imperios necesară, noii lideri nu trebuiau impuşi de la centru. "Cruciada baronilor", declanşată în urmă cu un an de către executivul PSD, a avut efectul unui bumerang pentru o serie de organizaţii ale partidului de guvernământ, care şi-au retezat singure craca de sub picioare, luând mass-media ca hăitaş într-o vânătoare de vrăjitoare fără precedent. Deşi contextul politico-administrativ din judeţul Bihor nu se suprapunea deloc peste şabloanele consacrate în Gorj, Bacău sau Vrancea, baronii "noştri" având o cu totul altă coloratură decât "ai lor", unitatea de măsură a corupţiei în politică a fost aceeaşi. Trebuia să cadă capete şi au căzut. Ce mai conta că pe lângă opulenţa baronilor U(P)DMR Kiss, Biro, Filip, Seremi sau Petruţ, "baronul" Serac era un simplu iobag? Cum tot iobag trebuie să se fi simţit Serac şi pe lângă baronul Sârb, care a fost instalat cu forţa (unii zic că financiară) în fruntea filialei PSD Bihor. Dacă ar fi să facem o sinistră analogie între nivelele de decizie central şi local din partidul de guvernământ, ca preşedinte al organizaţiei judeţene, prefectul Gheorghe Sârb ar fi omologul preşedintelui PSD, Adrian Năstase, primul ministru al României. Poate de aceea, la fiecare şedinţă, Ghiţă al nostru se legitimează cu "puterile depline" primite "personal de la preşedintele Năstase" pentru a face "curăţenie în partid". N-am vrea să se creadă că în PSD Bihor nu se impune curăţenia, ba dimpotrivă, e nevoie de o operaţiune vastă, generală şi profundă, care să nu omită nici dezinsecţia, deratizarea sau ecarisajul. Or sforăriile actualei şi nelegitimei conduceri a filialei au urmărit ca tocmai aceste puncte esenţiale să lipsească de pe ordinea de zi a Conferinţei judeţene extraordinară convocată pentru astăzi, poate ultima ocazie, înainte de naufragiul anunţat la toamnă, în care lucrurilor s-ar putea spune pe nume. Deşi, dacă stăm strâmb şi judecăm drept, nu poate fi vorba despre o Conferinţă judeţeană statutară, câtă vreme delegaţii nu au fost desemnaţi în mod democratic, de propriile organizaţii locale. Cine să fi avut interesul să încalce atât de grosolan statutul partidului şi să submineze autoritatea Consiliului judeţean al PSD legal ales în anul 1992, cu un mandat de patru ani, invitând, claie peste grămadă, ca masă de manevră la pseudo-Conferinţa judeţeană birourile organizaţiilor de la municipii şi oraşe, dar şi primarii cu viceprimarii noi aleşi? În vreme ce la alte organizaţii judeţene, unde eşecul, semi-eşecul sau victoria din alegerile locale au fost întoarse pe toate părţile şi asumate cu responsabilitate de liderii filialelor, la Bihor nu s-a reuşit decât punerea la zid a câtorva acari Păun. Ce folos, însă, dacă sferto-doctul mecanic al locomotivei şi agitatul său aghiotant au mărit presiunea în cazan continuându-şi cursa nebunească, ignorând macazul, nesocotind semnalul, antrenând deopotrivă, spre inevitabila linie moartă, o întreagă garnitură de navetişti politici care stau nepăsători cu coatele pe geam trimiţând bezele la electorat fără să le treacă prin minte că mai au doar o singură soluţie de salvare: semnalul de alarmă...