În cadrul dezbaterilor publice desfăşurate în anul 2003 pe marginea revizuirii Constituţiei, obiecţiile UDMR vizau nu doar eliminarea sintagmei sacre "stat naţional, … unitar", ci şi modificarea Secţiunii a II-a, din Capitolul V al Titlului III, în sensul de a permite constituirea şi funcţionarea altor autorităţi publice locale decât cele de nivel local şi judeţean. Deşi reprezentanţii UDMR au dovedit în toate împrejurările o răbdare "de chinez bătrân", de această dată n-au reuşit ceea ce-şi propuseseră. Prea repede au răsuflat uşuraţi cei care au scăpat astfel de presiunile exercitate pe toate căile asupra lor, în încercarea de a satisface acest moft al orgolioşilor reprezentanţi ai unei formaţiuni care se pare că are ca unic scop cultivarea sentimentelor de superioritate pentru reprezentanţii etniei maghiare, respectiv redobândirea pentru aceştia a unor privilegii dobândite prin samavolnicie de-a lungul timpului. Pierzând parţial lupta pe acest front, profitând de apatia autorităţilor statale, UDMR şi "sateliţii" săi, UCM, CNS, ATM şi AMT (Asociaţia Maghiarilor din Transilvania) au pritocit un plan diabolic de refacere în cadrul european al fostei "Regiuni Autonome Maghiare" din perioada lui Stalin şi repede au trecut la treabă. Primo tempo: Primarii şi viceprimarii maghiari din aşa-zisul "Ţinut Secuiesc" au adoptat, la 23 septembrie, la Miercurea-Ciuc, în numele comunităţilor lor, declaraţia de intenţie privind obţinerea prin mijloace legale a formelor de autonomie cuprinse în programul UDMR, incluzând şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Secundo tempo: În prezenţa "greilor" din conducerea UDMR - preşedintele Marko Bela, preşedintele executiv Takacs Csaba, ministrul Nagy Zsolt şi senatorul Verestoy Attila - în luna noiembrie a anului trecut, a avut loc, la Sfântu Gheorghe, reuniunea de constituire a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Pro Ţinutul Secuiesc", aşa cum hotărâseră liderii UDMR-işti cu ocazia reuniunii primarilor din aşa-zisul "Ţinut Secuiesc", desfăşurată cu două luni în urmă. La asociaţie aderaseră (adoptând Hotărâri în acest sens) până în acel moment de 53 de consilii locale din Harghita, 37 din Covasna, trei din Mureş şi două din Braşov, toate cu populaţie maghiară majoritară. În cazul unui număr de 15 administraţii locale din Harghita şi 10 din Mureş, hotărârile de aderare la asociaţie au fost returnate de prefecţii celor două judeţe (ambii de naţionalitate română, spre deosebire de cel al judeţului Covasna, UDMR-istul Gyorgy Ervin), spre reanaliză la nivelul autorităţilor care le-au adoptat, apreciindu-se cu just temei că nu fuseseră adoptate cu respectarea procedurilor legale. Chiar nu observă autorităţile Statului Român că, odată creată această structură, comunele şi oraşele asociate pot transfera legal către aceasta competenţele proprii în materie de administraţie locală, ajungându-se din aproape în aproape ca autoritatea Statului Român să fie în mâna unor persoane private, care nu trebuie să fie nici măcar cetăţeni români, în schimb, în acest context trebuie neapărat să fie vorbitori de limbă… maghiară? Terto tempo: În data de 20 ianuarie 2007, la Tg. Mureş, în prezenţa reprezentanţilor UCM, CNS, ATM şi AMT, s-a stabilit să se solicite sprijinul Bisericilor tradiţionale maghiare (este bine ştiut că în bisericile maghiare, în special în cele reformate, în ziua oricăror alegeri, enoriaşii nu sunt primiţi la serviciul religios decât dacă au "ştampila în buletin" - dovedind astfel că şi-au îndeplinit obligaţia faţă de… UDMR) pentru ca aşa-zisele Referendumuri din Ardeal să continue şi să se obţină rezultatele scontate, adică de 90-99% (democratic, precum Referendumul pentru reducerea armamentelor şi efectivelor, din 1987). Consiliilor locale din Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov, li s-a impus termen la data 10 februarie 2006 pentru a adopta hotărârile privind aprobarea actului de înfiinţare şi a statutului Asociaţiei "Pro Ţinutul Secuiesc", după care aceasta va fi înregistrată la Judecătorie. "Aşa vrea muşchii UDMR-ului", noi însă sperăm ca autorităţile să-şi facă datoria şi să împiedice această monstruozitate. Primul consiliu care a adoptat o hotărâre de aderare la Asociaţie a fost cel al comunei mureşene Alunis. De asemenea, şi Consiliile Locale din Sfântu Gheorghe şi Miercurea-Ciuc au fost printre primele care au adoptat câte o hotărâre pentru afilierea la Asociaţia "Pro Ţinutul Secuiesc". Actul constitutiv a fost semnat de 96 de primari, în septembrie 2006, pe parcurs, alţi 25 de edili din rândul aceleiaşi minorităţi maghiare şi-au exprimat dorinţa de a-l semna în viitor. Consiliile locale din comunele şi oraşele cu populaţie majoritar românească din cele patru judeţe (Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov) au refuzat să adere la această structură asociativă care se vrea o încununare a "luptei de veacuri" pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. De remarcat că nici Odorheiu Secuiesc, oraş în care activitatea consiliului local este blocată de mai multă vreme de dizidenţa primarului Szasz Jeno, adversar declarat al UDMR, nu a aderat la această Asociaţie, care se vrea din start "de utilitate publică", deşi legislaţia în vigoare îi permite să dobândească doar după cel puţin trei ani de la înfiinţare acest statut, care îi poate fi conferit doar prin Hotărâre a Guvernului.