Deciziile instanţelor din ultimele două săptămâni de restituire a dosarelor cu rezonanţă ale Direcţiei Naţională Anticorupţie (DNA) confirmă încă o dată faptul că modificările legislative din 2005 au fost proaste, iar ele au efect de bumerang pentru cei care le-au făcut.

Dorinţa celor care au preluat puterea în decembrie 2004 de a-i vedea plimbaţi pe la parchete pe contracandidaţi, inamici şi pe cei care au cotizat la campania electorală a adversarilor a deteminat modificări legislative intempestive. Novicii nu au intuit efectele legislative, în timp ce autorii şi-au urmat planul cât să fie trimişi în judecată, fără prea multe piedici, fostul premier, ex-miniştrii, parlamentari, fără se se mai gândească la deciziile instanţelor de judecată. Instrumentul principal în acest joc a devenit Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), fostul PNA, constituit după modelul spaniol Parchetul Anticorupţie şi care reacţionează identic. Fostul lider al PSD Adrian Năstase a fost trimis în judecată de anchetatori pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite, suma estimată de procurori fiind de peste 1,3 milioan de euro.Pentru a-l putea trimite în judecată pe Adrian Năstase, trebuia eliminat avizul pentru declanşarea urmăririi penale a unui fost membru al Guvernului. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei a modificat, în februarie 2005, Legea răspunderii ministeriale, eliminându-se avizul pe care Comisia specială a Preşedinţiei trebuia să-l dea pentru a fi declanşată urmărirea penală împotriva unui fost ministru şi a dat dreptul procurorului şef al DNA să facă un astfel de demers, în cazul miniştrilor în funcţie, direct la Cotroceni, sărindu-l pe şeful său ierarhic, procurorul general al României. Curtea Constituţională se pronunţase deja în 1999, spunând că este necesară menţinerea avizului Comisiei speciale, pentru a se elimina discriminarea dintre foştii şi actualii miniştri ajunşi în vizorul procurorilor. Astfel, avocaţii lui Năstase au invocat neconstituţionalitatea legii, profitând de hotărârea din 1999, iar Curtea Constituţională, fiind sesizată cu o cauza repetitivă, a decis în consecinţă. Aşa că în 18 octombrie, la aproape doi ani de la declanşarea cercetărilor în cazul lui Năstase, dosarul a ajuns să fie restituit pentru refacerea urmăririi penale, întrucât nu s-a solicitat avizul pentru cercetarea fostului premier şi actual deputat. Marţi, 30 octombrie, în al doilea dosar al lui Adrian Năstase privind averea mătuşii soţiei sale instanţa supremă a decis restituirea cazului la DNA, pentru acelaşi motiv ca în primul. Deciziile date de completele de trei judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu sunt definitive, DNA contestându-le la completul de nouă magistraţi.
O altă decizie nedefinitivă de restuire privind un dosar al DNA este cel referitor la Loteria Naţională, în care fostul vicepremier George Copos este acuzat de o evaziune fiscală mai mare de un milion de euro. Cazul a fost restuit însă Parchetului instanţei supreme - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pe motiv că nu a fost stabilit clar prejudiciul în dosar.
Tot pentru vicii de procedură dosarul omului de afaceri Dinu Patriciu a fost restituit la un an de când a fost trimis în instanţă. Între timp, Dinu Patriciu a obţinuit o decizie judecătorească prin care s-a stabilit că omului de afaceri i-a fost încălcat dreptul la viaţă intimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Serviciul Român de Informaţii (SRI) -instituţia care l-a interceptat pe Patriciu între 2003 şi 2004, iar în urma interceptărilor s-au formulat capete de acuzare împotriva acestuia - a fost obligat la plata de daune morale de 50.000 de lei. Hotărârea judecătorească are toate şansele de a rămâne definitivă, întrucât Curtea Europeană de la Strabourg a statuat că "posibilitatea autorităţilor de a supraveghea în secret cetăţenii săi este acceptată doar ca o măsură strict necesară pentru apărarea instituţiilor democratice (Hotărârea Klass şi alţii contra Germaniei, Hotărârea Rotaru contra României). Astfel, că principiul "penalul ţine în loc civilul" ar putea fi răsturnat, întrucât "civilul" dă peste cap procesul penal, deoarece acuzaţiile împotriva lui Patriciu sunt susţinute de interceptări, care sunt considerate nelegale.
Pe lângă incoerenţa legislativă, acuzaţiile lansate de procurori la adresa judecătorilor - ca urmare a restituirilor dosarelor - nu fac decât reaprindă un conflict mai vechi între magistraţi, pe care luptele politico-juridice din ultimii doi ani i-au dezbinat.

Riscul asumat în prezent este că se iau măsuri sub imperiul unor crize de moment, se anulează măsurile respective când izbucneşte o altă criză şi toată această neclaritate în organizarea justiţiei generează haos, nemulţumire şi, mai ales, nemulţumirea magistraţilor, implicit a justiţiabililor.