Ce-a adus nou în viaţa noastră prima jumătate a anului electoral 2008? Dacă la noi nu sunt motive de îngrijorare, în sensul că atât la conducerea judeţului, cât şi a reşedinţei sale au ajuns cei care ne pot da certitudinea că până la finele acestei legislaturi parlamentare nu vom redeveni cenuşăreasa bugetului administraţiei publice centrale (reamintim că până în urmă cu câţiva ani Bihorul era între codaşe în ceea ce priveşte alocaţiile de la bugetul central, iar în exerciţiul financiar anterior a ajuns să fie pe primul loc în ceea ce priveşte banii primiţi de la bugetul administraţiei centrale), în alte părţi cele unu, două, sau trei tururi ale alegerilor locale au produs schimbări, despre care doar odată cu trecerea timpului vom putea spune dacă sunt doar pe direcţia bună sau chiar şi sensul este cel pozitiv!

Am remarcat şi alte lucruri interesante, cum este cazul unui primar al unei comune din partea de nord a judeţului nostru, cu nume de europarlamentar, fiu al unui salariat de bază al Primăriei respective, care îşi începe cel de-al treilea mandat în fruntea comunei cu al treilea carnet de partid în buzunar (ce-i drept, toate culorile pe care le-a îmbrăcat sunt din prima parte a spectrului cromatic al luminii albe). Poate pe mulţi dintre dumnevoastră îi va surprinde auzind că Petru Filip este primar! Să ştiţi că nu este glumă, este purul adevăr: Petru Filip este primar în oraşul Ciacova din judetul Timiş. Măi să fie! Şi noi care credeam că este preşedinte a două filiale de partid (una judeţeană şi cealaltă municipală)!
Scriam într-un comentariu anterior despre "Minunea de la Ştefăneşti" (vorbeam atunci despre "Copilul minune" care se cerea reprezentant al social-democraţiei în administraţia acelei comune). Întreaga planetă a fost însă mişcată de conştiinţa civică a locuitorilor din Ştefăneşti, cetăţeni care, de la ora 2.00 noaptea s-au aşezat la coadă în faţa secţiilor de votare pentru a-i alege pe "cei mai buni dintre cei buni"! Le-au trebuit trei tururi ca să se sature de votat. Mai aproape de noi, la Maşloc, lângă Lipova, s-a mai petrecut un lucru straniu. Am fost plăcut surprins să constat că un bihorean de-al nostru (născut în zona Beiuşului) reuşeşte să determine 500 de bănăţeni (tradiţionalişti şi mândri, ca nimeni alţii, aşa cum am apucat să-i cunosc) să iasă în stradă pentru a protesta împortiva ciudăţeniilor care l-au împiedicat pe acesta să devină primar (după numărarea voturilor exprimate în turul II, ambii candidaţi aveau câte 561. La verificarea voturilor nule el câştigase la diferenţă de un vot, urmând ca în final să se piardă - în chip misterios - două dintre cele valabile pentru candidatul care "trebuia să piardă"). Mi-a venit în minte atunci parafraza unui celebru proverb bănăţean, în forma pe care am auzit-o prima dată la Timişoara, în urmă cu circa 25 de ani: "Tăt Banatu-i fruncea, dar Bihoru-i... mincea!".
Revenind în judeţ, dacă la Ştefăneşti s-a vorbit despre 300 euro daţi în schimbul unui vot, ce părere aveţi despre un candidat care a cheltuit circa 300.000 euro ca să obţină în final şapte sute şi ceva de voturi? Un partid naţionalist-justiţiar a obţinut doar 4%, iar un candidat independent, purtătoare de fustă, care s-a remarcat timp de 4 ani făcând aceeaşi politică şi care îşi exprimase disponibilitatea să candideze pe listele lui, a obţinut voturi mai multe decât i-ar fi fost necesare partidului pentru a intra cu 2 consilieri în C.L. Oradea! Voturile candidaţilor independenţi (cel din afişul cu "cărţile de colorat" şi cel cu tahografele) plecaţi de la fostul P.U.R. reunite cu ale partidului din care au plecat ar fi asigurat şi pentru această formaţiune trecerea pragului electoral în Oradea. Şi pentru că un distins domn pe care îl putem vedea - în poziţii statice pe fond portocaliu - aproape zilnic la televiziunile locale (Meme, după iniţialele numelui) tot vorbea despre cumpărarea de voturi, ce-aţi spune dacă aţi auzi că au fost consilieri care au rezistat unor oferte între 2000-6000 de euro, cât li se promisese pentru a vota un oarecare viceprimar în comune şi oraşe din Bihor?

Mai sunt multe de spus despre ce-a fost în jurul nostru în ultima vreme. Vom fi noi oare destul de înţelepţi să tragem oarece învăţăminte din toate astea? Nu de alta, dar vin "uninominalele", care cu siguranţă vor scoate la iveală infinit mai "...multe şi (mai) mari minunăţii" (vorba lui Nică al lui Ştefan a Petrii)!