La şase luni după aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria nu au reuşit să demonstreze că au înregistrat progrese credibile în combaterea corupţiei generalizate şi a crimei organizate, în pofida reformelor legislative pe care le-au pus în aplicare, comentează agenţia Reuters. Lipsa rezultatelor trezeşte temeri la Bruxelles, iar unele state din UE susţin că cele două ţări balcanice sărace au fost primite în blocul comunitar prea devreme. Cele două membre UE sunt monitorizate în continuare şi ar putea fi vizate de sancţiuni după raportul din 27 iunie al Comisiei Europene, dacă nu vor îndeplini criteriile cerute, în combaterea abuzurilor. Ambele ţări şi-au reformat sistemul judiciar şi au promulgat legi de înfiinţare a unor instituţii de combatere a corupţiei, conform cu cerinţele Uniunii Europene. Observatorii afirmă, însă, că rezultatele sunt contracarate de administraţia de stat ineficientă, de politicienii recalcitranţi şi de disputele politice. Observatorii susţin că actele de corupţie sunt atât de puternic înrădăcinate în instituţiile din România şi Bulgaria încât mulţi politicieni locali ezită în a implementa reforme eficiente. Sistemele judiciare din cele două ţări au legături prea strânse cu grupurile infracţionale, iar noile legi sunt lipsite de mecanismele de implementare. La acestea se adaugă disensiunile tot mai mari dintre partidele de guvernământ, care fac ca popularitatea guvernelor de la Bucureşti şi Sofia să fie în continuă scădere şi din cauza cărora reformele aproape că au fost sistate, după aderarea celor două ţări la UE, în ianuarie. În România, arhitectul unei reforme masive în sistemul judiciar, fostul ministru de Justiţie Monica Macovei, a fost destituit în aprilie, din cauza disensiunilor sale cu politicienii de frunte. Observatorii afirmă că suucesorul acesteia, Tudor Chiuariu, este slab şi ineficient. Un alt exemplu care stârneşte îngrijorare este, în opinia observatorilor, dosarul întocmit împotriva fostului premier Adrian Năstase, blocat de luni de zile din cauza unei dispute la Curtea Constituţională. Procesul este considerat un test care va dovedi capacitatea sistemului judiciar deja reformat de a judeca actele de corupţie la nivel înalt. Năstase, premier de stânga între anii 2000 - 2004, a fost inculpat în noiembrie pentru şantaj şi luare de mită în valoare de 1,4 milioane de euro. Procurorii au extins dosarul în luna mai, acuzându-l şi că ar fi acordat posturi în schimbul ajutorului de a muşamaliza alte infracţiuni. "Este nevoie de câteva condamnări ale unor nume sonore", a declarat un diplomat citat de Reuters. Bucureştiul nu a înfiinţat încă o agenţie eficientă de monitorizare a averii politicienilor, despre care Bruxelles-ul afirmă că este extrem de importantă în combaterea abuzurilor. Parlamentul a limitat, într-o primă fază, prerogativele agenţiei propuse şi urmează să prezinte o versiune îmbunătăţită a legii de înfiinţare a acesteia.