Suntem aşezaţi nu doar pe o falie seismică, dar şi pe o falie geopolitică. După fiecare cutremur de pământ, cel puţin o parte din sudoarea şi eforturile constructive devin moloz. După fiecare ruptură politică valorile cărora acest popor le aducea ofrande sunt "măcelărite", noul val politic adus în lesă de pe alte meleaguri încercând să ne impună alte valori. Lipsa acestei continuităţi ne-a pus în situaţia de a pierde multe "trenuri" ale istoriei. După ruptura din 1989 asaltul nu a fost doar politic, dar la fel de încrâncenat şi asupra valorilor tradiţionale româneşti. Sunt negate personalităţi culturale care fundamentează o parte a conştiinţei de sine a poporului. Sunt negate însă esenţe istorice, sunt băşcălite sau minimalizate personalităţi fundamentale ale istoriei poporului român. Să dăm câteva exemple, ca să vedem cine sunt şi ce zic.


Într-o recentă istorie a oraşului Oradea, apărută "din proprie iniţiativă", pentru români, unul dintre autori, cu nume neaoş, tip Gorun care predă istoria în Ungaria (în România nu există istorici?) scrie pe la pagina 11 că la cucerirea de către unguri a Transilvaniei, el zice "la venirea", aceasta era populată de "slavi, avari, bulgari şi români". Un alt român, despre care vom vorbi, Neagu Djuvara, scrie negru pe alb să abandonăm problema continuităţii poporului român, pentru că nu mai contează. Toate internaţionalismele procedează la fel. Vreau să vă amintesc ce promitea Lenin la începutul URSS şi cu ce baie de sânge se încheie povestea, pentru că au neglijat problema reală a naţiunilor şi a teritoriilor lor. Evreii după 2000 de ani şi-au revendicat teritoriul. Tragedia Iugoslaviei a fost posibilă doar pentru că "vremea naţiunilor a trecut". Valurile politice trec, popoarele rămân, iar Europa nu este şi nu va fi niciodată SUA. Astfel, istoria orădeană va putea fi invocată în oricare viitor: "Ia uite ce scriu istoricii lor!". Toate mistificările istoriei se fac la fel. Pentru a fi credibil le omiţi pe cele care nu îţi convin şi le aminteşti doar pe cele care îţi convin, oricât de false ar fi, iar dacă nu le ai, le inventezi.
Alt caz, Neagu Djuvara. Cei mai mulţi intelectuali îl ştiu după nume, dacă nu de la cărţile scrise, atunci de la Radio Europa Liberă. Ei bine, în cărţile lui, Djuvara scrie, afirmând indirect, că tot ce a apărut la români, la începuturile istoriei lor este opera altora sau este împrumutat de la alţii. Delirând, dar ştiind unde bate, numele de "basarab" ar fi de origine cumană. Fals. Originea lui pământeană a fost demonstrată de Haşdeu, un mare filolog, care nu era manipulat de nimeni. La fel afirmă, în "O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri" că Negru Vodă descălecătorul ar fi cuman, care a venit să le înfiinţeze românilor munteni un stat şi să-i înveţe să lupte. Aceasta în condiţiile în care absolut toate sursele istorice îl indică pe Negru Vodă ca fiind român. El se lansează în speculaţii delirante, din care să se înţeleagă faptul că dacă nu ar fi venit un cuman nu s-ar fi înfiinţat Ţara Românească. Dar cumanii au locuit doar extracarpatic, nu în Transilvania, de unde venea Negru Vodă, şi au cerut azil în Ungaria, fugind în 1240 cu toţii de tătari. Invazia (1241) îi găseşte în pusta ungară. Apoi cei care au rămas dintre ei au fost aşezaţi în Câmpia Tisei mijlocii, în Ungaria. Cronica persană care descrie faptele tătarilor menţionează că acea coloană sudică a tătarilor a fost înfruntată de o armată vlahă. Ce înseamnă aceasta? Păi regatul ungar avea atunci pretenţii de mare putere în centrul Europei. Armata ungară nu a avut curajul de a se lupta cu hoardele mongole, fugind tot timpul din calea lor, lăsând populaţia pe mâna tătarilor. Citiţi "Carmen Mizerabile" a lui Rogerius. Regele Bela al IV-lea îşi părăseşte până şi armata, fugind pe o insulă din Adriatica.

Deci ca să ai curajul să dai piept cu una dintre cele trei coloane mongole trebuia să ai o organizare militară de tradiţie, ceea ce presupune o organizare administrativ-socială eficientă, să te simţi extrem de puternic etc.
În 1247, la şase ani după invazia mongolă, "Diploma Ioaniţilor" vorbeşte despre existenţa unui voivodat, Litovoi, şi a unor cnezate: ale lui Ioan şi Farcaş. Atunci, dacă înainte de venirea tătarilor, românii aveau cnezate, aveau armată, la şase ani după invazie, erau organizaţi în ţări, cnezate şi un voivodat (mai multe cnezate), ele au dispărut toate ca să vină un cuman (despre care toate sursele spun că e român) să-i organizeze pe români?

De fapt, după Djuvara, pe slavo-români, la 700 de ani după ce slavii au traversat mai mult decât au locuit în Dacia... (va urma)