Ministerul Afacerilot Externe confirmă, într-un răspuns la o solicitare adresată de Mediafax că a comunicat deja părţii ungare poziţia autorităţilor române, respectiv dezacordul faţă de reînhumarea lui Nyirő József în România."MAE a comunicat deja părţii ungare poziţia autorităţilor române, respectiv dezacordul faţă de reînhumarea lui Nyirő József în România.

Partea română a arătat că activitatea politică a lui Nyirő József din perioada 1941-1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, anti-semită şi de colaborare cu un regim fascist. De altfel, şi în demersurile efectuate de o serie de organizaţii din România şi din străinătate, au fost transmise mesaje clare privind dezacordul faţă de astfel de manifestări", se arată în răspunsul MAE.

Ministerul precizează că Nyirő József s-a născut în 1889, la Jimbor, judeţul Braşov şi a decedat în 1953, la Madrid, în Spania, unde a fost înhumat până de curând.

În perioada interbelică a lucrat ca jurnalist la mai multe publicaţii de limba maghiară din Transilvania şi a publicat mai multe nuvele.

În 1941, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, a fost invitat în calitate de deputat ardelean în Parlamentul de la Budapesta şi s-a mutat în capitala ungară. A fost redactor-şef la două ziare de extremă dreapta ("Magyar Erő" şi "Magyar Ünnep").

După lovitura de stat din 15 octombrie 1944 şi-a continuat activitatea în Parlamentul Ungariei (Parlamentul de la Sopron), care a adoptat legislaţie antisemită. În această calitate, Nyirő József a susţinut activitatea guvernului fascist al lui Szálasi Ferenc. În 1940 i-a fost acordată distincţia "Coroana Corvin", înfiinţată de către Miklos Horthy.

Urna cu cenuşa lui Nyiro a fost adusă la Cimitirul Naţional din Budapesta miercuri, iar apoi ar urma să fie dusă în România, unde ar urma să aibă loc o reînhumare, la Odorheiu Secuiesc, pe 27 mai.

Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat luni că Bucureştiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Conform MTI, MAE a făcut referire la activităţile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut "o atitudine extremistă, antisemită şi a colaborat cu regimul fascist".

Cenuşa poetului maghiar decedat la Madrid în 1953 a fost adusă în Ungaria la iniţiativa Parlamentului de la Budapesta.

Pe 17 mai, Parlamentul Ungariei ceruse clarificări în legătură cu poziţia României faţă de reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. "Ungaria doreşte să ştie dacă poziţia României sugerează că va tolera evenimentul sau va interzice reînhumarea lui Nyiro în Odorheiu Secuiesc", declara Laszlo Veress, şeful de cabinet al preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, precizând că răspunsul Bucureştiului era aşteptat până luni.

Veress a precizat că, dacă România va interzice reînhumarea, Ungaria va găsi o soluţie conformă cu legislaţia românească şi cu "aşteptările spirituale" ale simpatizanţilor lui Jozsef Nyiro. Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat "invitarea", miercurea trecută, a ambasadorului Ungariei la Bucureşti, pentru consultări în legătură cu intenţia reînhumării poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. În cadrul discuţiilor, oficialii români au criticat eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.

Reînhumarea este o intenţie firească

Senatorul UDMR Marko Bela consideră că intenţia ca scriitorul maghiar Nyiro Jozsef să fie reînhumat în România este "firească", iar politicul nu ar trebui să se amestece în această chestiune.

"Scriitorul Nyiro Jozsef are câteva lucrări importante pentru literatura maghiară, are câteva romane, povestiri, valabile, autentice şi astăzi. După părerea mea, intenţia de a-l aduce acasă şi de a-l reînhuma aici, unde s-a născut, e o intenţie firească. În acelaşi timp, politicul n-ar fi trebuit să se amestece în această chestiune. Şi de pe partea maghiară, din partea unor politicieni maghiari, inclusiv de aici din Transilvania, de fapt există scopuri de campanie electorală legate de această reînmormântare şi acum observ că şi de pe partea română există aceeaşi intenţie, şi anume de a folosi cartea maghiară în campania electorală", a declarat Marko Bela la RFI.

Întrebat dacă într-adevăr scriitorul respectiv ar fi fost antisemit, Marko Bela a răspuns: "Eu n-am cunoştinţă că ar fi fost antisemit, dar într-adevăr, are o perioadă de activitate la începutul anilor '40, cu care bineînţeles că nici eu, nici alţii nu putem să fim de acord şi critica făcută faţă de acea perioadă a bibliografiei acestui scriitor este justificată".

Senatorul independent Mircea Geoană solicită ca Parlamentul român să adopte o declaraţie în legătură cu manifestările care vor fi organizate la sfârşitul acestei săptămâni la Odorheiu Secuiesc.

"Statul român, prin instituţiile sale, trebuie să aibă o atitudine fermă împotriva unor încercări de promovare a unor simboluri sau a unor persoane în legătură cu care există acuzaţii foarte serioase de fascism, antiromânism şi antisemitism, aşa cum este cazul lui Nyiro Jozsef", susţine Mircea Geoană.

Planul B

Preşedintele Fundaţiei "Pro Odorhei" şi al PCM, Szasz Jeno, a declarat, miercuri, că nu cunoaşte vreun text de lege care să interzică reînhumarea scriitorului Nyiro Jozsef şi susţine că, duminică, la Odorheiu Secuiesc va avea loc un ceremonial religios, fie de reînhumare, fie "pentru sufletul" scriitorului.

"Eu nu cred că există o bază legală, un text de lege, un singur articol pe baza căruia Ministerul de Externe sau oricine din această ţară ar putea să facă trimitere că, uite, interzicem reînhumarea lui Nyiro Jozsef. Dacă cineva îmi arată o astfel de lege, atunci eu sunt deschis la orice dialog. Dacă nu, nu am altceva decât să-mi aplec capul în faţa testamentului lăsat de marele scriitor Nyiro Jozsef", a declarat Szasz Jeno, care este candidatul PCM la funcţia de primar al municipiului Odorheiu Secuiesc.

Întrebat cum crede că s-ar putea derula ceremonia de reînhumare a lui Nyiro Jozsef în condiţiile în care Ministerul Afacerilor Externe a transmis părţii ungare că nu sprijină acest demers şi că activitatea politică a acestuia, în perioada 1941-1945, a fost antisemită şi fascistă, Szasz Jeno a spus că dezacordul nu înseamnă şi interdicţie.

"Dacă eu am înţeles bine - şi am doar informaţii informale - MAE a spus că nu sprijină această acţiune, dar nu a spus că este interzisă ceremonia de reînhumare a lui Nyiro Joszef", a afirmat Szasz.

"În cazul în care nu se va reuşi să intre vagonul cu osemintele lui Nyiro Jozsef împreună cu trenul de pelerinaj, atunci există varianta B, care înseamnă că tot ne vom întâlni aici şi vom face o rugăciune, o liturghie ecumenică măcar pentru sufletul lui Nyiro Jozsef, pentru liniştea sufletească a tuturora şi a celor care în momentul de faţă s-ar împotrivi reînhumării sale", a conchis Szasz Jeno.

Ceremonia de reînhumare a scriitorului Nyiro Jozsef sau liturghia, după caz, va avea loc în 27 mai, în Duminica Rusaliilor catolice, de la ora 12.30, în "Grădina Preoţilor", o proprietate privată aparţinând Congregaţiei romano-caltolice din Odorheiu Secuiesc.

La ceremonialul religios va participa şi preşedintele Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo, care este aşteptat la Odorheiu Secuiesc joi seară, într-o vizită privată.