Luni: Virusul Geoană pare să fi molipsit tot pesedeu'. Mai nou se aude că fostul ministru Ioan Rus vrea să candideze pentru primăria Clujului. Ideea n-ar fi rea deloc, dacă nu s-ar fi stabilit în prealabil că reprezentantul USL în această competiţie va fi un liberal. Mai mult, se spune „pe surse" că PNL ar fi dispus să negocieze. Această concesie ar putea declanşa prăpădul. Dacă la Cluj se poate negocia, atunci de ce nu s-ar putea şi în altă parte? Apoi şi Vanghelie ăsta! Ba pleacă, ba nu pleacă... în funcţie de ce-i spun „gooagle-ul" azi şi „almanahele" mâine. După cum stau lucrurile nici nu-i de mirare că Ion Iliescu a ajuns să tune şi să fulgere: „Înainte câştigam singuri alegerile. Acum nu mai suntem capabili...". Însă nu e clar dacă „înainte" era până în  1989 sau după.

Marţi: S-a spart buba Galei Premiilor TVR Internaţional. Se pare că evenimentul fost un fel de petrecere pedelistă în familie, finanţată din bani publici şi transmisă în direct de două posturi naţionale de televiziune. În cadrul Galei, premiatul şi deputatul PDL William Brănză a fost comparat cu Marin Sorescu şi cu Mircea Eliade. Chiar n-ar fi mare brânză, dacă cei doi scriitori n-ar avea operă, ca el. S-ar spune că pupincurismul nu mai e doar o reţetă pentru a parveni. La noi pare a fi devenit un mod de viaţă sau de a mai rămâne în viaţă...

Miercuri: Revoluţia din decembrie 2011 n-a avut sorţi de izbândă. Cei circa 150 de foşti revoluţionari care au blocat bulevardul Magheru din Capitală au fost, în cele din urmă, dispersaţi de urmaşii scutierilor care ne-au bătut în urmă cu 22 de ani. S-ar zice că, fără a-l avea printre ei pe preşedintele onorific, revoluţionarul de serviciu Ion Iliescu, manifestanţii nu s-au ridicat la înălţimea înaltelor lor aspiraţii destabilizatoare. „Revoluţia" neautorizată s-a lăsat cu îmbrânceli, pumni şi gaze lacrimogene. Boc, Băsescu şi Turcescu (Robert) au fost copios huiduiţi şi suduiţi. Totul a pornit de la adoptarea unui nou act normativ care îi lasă pe revoluţionari fără indemnizaţii şi abrogă practic „Legea Gratitudinii Poporului Român faţă de Fii Săi". S-a terminat recunoştinţa. Pentru Mama România fiii sunt fii, da' pita e de acum pe bani!

Joi: După ce ne-au ameţit patru ani de zile cu rezultatele referendumului, cu „primenirea clasei politice", cu uninominalul, unicameralul şi reducerea numărului de paraziţi pe cap de alegător, pedeliştii şi-au dat neruşinarea pe faţă. Nu mai vor nici una, nici alta! Altfel spus, noi nu contăm numai dacă votăm azi cum o să le convină lor la anul! Însă batjocura ne e aproape răzbunată. S-a aflat că pedeliştii n-au avut încotro şi au dat-o la întors fiindcă aşa a vrut UDMR-ul. Oamenii lui Kelemen Hunor acceptă comasarea alegerilor, dacă nu se „umblă" la Parlament. Şi uite aşa s-a făcut că pedeliştii au ajuns să intre îngenunchiaţi în istorie.

Vineri: Două bombe (de presă) au explodat simultan în curtea europarlamentarului orădean Tokes Laszlo. Una: cică vicepreşedintele Parlamentului European a decis să nu mai candideze pentru a-şi prelungi mandatul la şefia legislativului continental. Tokes vine mai către casă fiindcă vrea să se dedice organizării noii sale formaţiuni politice, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania. Culmea ironiei e că, acum câteva săptămâni, şefii de paie ai PPMT spuneau că Tokes e doar „liderul spiritual" al noului partid şi că nu vrea şefia acestuia. Două: site-ul ziarişti on-line a publicat fotografii, destul de dezbrăcate, cu femeia care este dată drept amanta şi asistenta personală a lui Tokes Laszlo. Toate ca toate, dar diferenţa de vârstă bate la ochi. Boroka ar putea fi oricând fiica prea cinstitei feţe bisericeşti, care din câte se pare nu e la prima aventură şi tocmai a scăpat de cel dintâi divorţ.

Sâmbătă: Un cetăţean de culoare ar putea fi noul Cuza. John Onoje este originar din Republica Siera Leone şi vrea să îşi depună candidatura pentru Preşedinţia Moldovei. Cât o fi el de negru e mai patriot decât roşii de la Chişinău. Onoje militează pentru retragerea facilităţilor militare ruseşti din Transnistria, aderarea Republicii Moldova la NATO, intergrarea ţării sale în UE şi unirea cu România. Chiar dacă e negru ca noaptea, Jhon vede foarte bine care sunt adevăratele priorităţi ale ţărişoarei sale. D'aia politicienii „de meserie" n-au să-l lase nici măcar să candideze!

Duminică: Vi se pare, cam des, că parcă ar veni sfârşitul lumii? Nici n-ai zice că nu-i aşa. Ultimul, dar nu cel din urmă, vestitor al apocalipsei e fostul ministru Ilie Şerbănescu. Zilele astea, analistul economic a pus cruce României. Cică „suntem terminaţi" , în 20 de ani, „abandonul şcolar şi emigraţia" vor face ca ţara noastră să dispară de pe faţa pământului. Nu te poţi pune de-a curmezişul destinului. O fi valabilă şi vorba lui Nietzsche, că cine nu-i capabil să trăiască, merită să moară, dar şi să-l vezi pe maestrul Şerbănescu primadonă în corul bocitoarelor de pe Antene parcă e prea mult. Bine că au fost prevăzători şi au stabilit că o să vină Jeffrey Franks să ne stingă lumina!

Cetăţeanul surmenat