Unul din cei mai aspri examinatori din mediul universitar orădean a fost mai mult decât indulgent cu un student nepregătit, care, la examenul de Drept constituţional, fiind întrebat suplimentar despre "Vacanţa Preşedintelui", a răspuns fără să clipească, cu o nonşalanţă demnă de o cauză mai bună, susţinând că: "Preşedintele nu are vacanţă, ştiu acest lucru pentru că şi eu şi oricine altcineva îl poate vedea zilnic la televizor". Pentru răspunsul acesta, absolut inedit, studentul a fost recompensat cu promovarea examenului, în condiţiile în care colegi de-ai săi dădeau chiar şi 18 reprezentaţii în faţa aceluiaşi profesor până să obţină nota de trecere. Uitându-ne zilnic la televizor, parcă suntem tentaţi să credem mai mult ce spunea nevinovatul învăţăcel decât ceea ce spune art. 97 din Constituţie, în condiţiile în care, chiar şi atunci când schiază la Sinaia, "trage un gât" direct din sticla de şampanie, după care o zvârle ca pe o ploscă de rom către plebeii care-i sunt înainte, dansează îngenunchind pentru a acorda sprijin pentru piruete artistelor cu fuste creţe de la "Cireşica" sau pleacă la volanul autoturismului personal după o noapte de "împărtăşanie" la Golden Blitz, trăind euforia unui mare succes sportiv, întâiul dintre aleşii naţiei este mai Preşedinte (iertată ne fie metonimia) decât atunci când, exercitându-şi prerogativele de garant al Constituţiei, se adresează reprezentanţilor legali ai formaţiunilor din arcul guvernamental cu ultimatumuri de tipul: "Rezolvaţi-o până la orele 14!" Lupta dintre Palate (Cotroceni vs. Victoria) nu este o premieră a actualului regim de "putere portocalie". Nu trebuie să facem un efort prea mare ca să ne amintim că şi în "epoca Iliescu - Năstase" s-au dat lupte grele între cei doi poli de putere, consecinţele fiind dintre cele mai stranii, memorabile în acest sens fiind disputele ocazionate de înfiinţarea DNA, când, aparent, fiecare dintre cei doi dorea să aibă o structură de parchet centrală pe care să o poată controla şi, de ce nu, la nevoie să o asmută împotriva taberei adverse. Ce a fost atunci pare să fi fost o simplă adiere de primăvară pe lângă furtuna de acum. Cele două instituţii ale statului (Preşedintele şi Primul ministru) par să-şi consume toate energiile cu luptele dintre ele. Atunci cine să mai conducă ţara? Este acum în desfăşurare o competiţie care aduce a campanie electorală pentru turul II al alegerilor prezidenţiale. Ca în vremurile de război, toată ziua se transmit luări de poziţie, de o parte şi de alta, fiecare "combatant" arată cu degetul grupurile oligarhice de lângă celălalt, de parcă abia acum le-a ridicat Dumnezeu ceaţa de pe ochi. Ce va fi în continuare? Este destul de greu de spus. Democraţia noastră, atâta câtă este, se simte grav periclitată. Nu ştiu câte "bileţele" sau "telefoane înregistrate" pe această temă vor mai face deliciul mass-media, cert este că acela căruia i-au ieşit toate în actuala legislatură şi-a băgat în cap că trebuie să "... ne întoarcem la popor".