Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a găzduit miercuri, 22 octombrie, conferința „Asediul cetății Oradea din 1598: mărturiile lui Giovanni Marco Isolano și Melchior von Redern”, susținută de dr. Ovidiu Cristea, cercetător principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

 

Evenimentul a fost moderat de dr. Florina Ciure, șef Serviciu Istorie al Muzeului Țării Crișurilor, și de prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.

În deschidere, dr. Florina Ciure i-a mulțumit lui Ovidiu Cristea pentru că a venit la Oradea cu un subiect legat de orașul de pe Crișul Repede, și anume asediul otoman de la 1598. De asemenea, a evidențiat preocupările profesorului Cristea legate de perioada bizantină, venețiană, genoveză și otomană, dar și de bătăliile lui Ștefan cel Mare sau campaniile militare ale lui Mihai Viteazul.

În prelegerea sa, dr. Ovidiu Cristea a prezentat o mică introducere „de ce un asemenea subiect de istorie militară este relevant când cercetăm trecutul, dincolo de aspectul legat de istorie locală”.

Dr. Cristea a analizat asediul cetății Oradea din anul 1598, episod semnificativ al Războiului cel Lung (1593–1606), pornind de la două mărturii contemporane valoroase: cea a lui Giovanni Marco Isolano, martor ocular al evenimentelor, și cea a comandantului imperial Melchior von Redern, participant la lupte. Cercetătorul a comparat perspectivele celor doi autori, care au oferit detalii valoroase despre lupte, relevând diferențele de percepție și modul în care acestea conturează o imagine complexă asupra contextului militar, politic și social al epocii.

Pe scurt, asediul Oradiei nu a schimbat decisiv cursul Războiului cel Lung, dar a reprezentat o victorie importantă pentru Habsburgi. Într-un context politic tensionat, marcat de instabilitatea din Transilvania, cetatea a fost apărată de o garnizoană diminuată care, timp de 40 de zile, a rezistat cu mari sacrificii atacurilor otomane.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și discuții legate de rolul jucat de Mihai Viteazul în echilibrul de forțe din Transilvania, de relațiile tensionate dintre nobilimea locală și autoritățile imperiale, precum și de impactul asediului asupra populației civile. Ovidiu Cristea a dat, cu generozitate, explicații privind evoluțiile diplomatice ale perioadei și felul în care sursele vremii reflectă tensiunile dintre memorie și realitate istorică.

La rândul său, prof. univ. dr. Sorin Șipoș a oferit un cadru interpretativ mai amplu, referindu-se la contextul geopolitic al Europei Centrale la sfârșitul secolului al XVI-lea și la rolul strategic al Oradiei în confruntările dintre Imperiul Otoman și cel Habsburgic.

La final, Sorin Șipoș a subliniat importanța colaborării dintre instituția muzeală și mediul academic pentru cunoașterea și promovarea istoriei locale.