Până pe 30 aprilie, orădenii sunt invitați să vadă opere artistice care au încântat publicul și specialiștii în artă de la Paris sau New York. Expoziția de pictură, sculptură și desen „Mémoires”, a artistului Samy Briss, este disponibilă la Muzeul Țării Crișurilor Oradea. 

Expoziția retrospectivă însumează peste 110 lucrări de pictură, sculptură și desen, din toate etapele vieții artsitului.

„Samy Briss este un personaj care duce mai departe în periplul lui pământesc imagini din Bucovina unde a copilărit și de unde i-au rămas impregnate imaginile cu efigie a picturilor bisericești, a icoanelor, de unde și pasiunea pentru imaginea simbolică (de multe ori fără conotația religioasă asociată). După ce pleacă din România și ajunge în Israel, conotațiile biblice din arta și motivele israeliene îl fac să combine cele două tipuri de imagini. Totul se schimbă brusc când revine la Paris, unde Marcel Iancu, Victor Brauner, Marc Chagall și toți ceilalți, majoritatea evrei, îl primesc și îl amestecă în creuzetul care se întâmpla în Europa în acea perioadă pe partea de creației artistică. Rămâne cu paradigma vizuală a imaginii simbolice și a imaginii efigie. Nu o să găsiți niciunde la el, deși a trăit dramatic, o pictură cu un dramatism ca la Goya”, a explicat Cornel Abrudan, şeful secţiei de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor, care a subliniat că arta lui Samy Briss e o acumulare a tuturor datelor vremii transformate într-un alambic simplu.

În ceea ce privește originalitatea lui Samy Briss, Abrudan spune că există familii spirituale și estetice în care sunt lucrări care seamănă tematic foarte mult doar că sensibilitatea fiecăruia și modul în care elementele de memorie de vizual sunt transformate în experiență personală diferă.

„Evreii din jurul lui, Victor Brauner, Marc Chagall și toți ceilalți, preluau tematica și o transformau după un model, o paradigmă vizuală acumulată din aria culturală în care s-au născut și au trăit. În timp ce un pictor, să spunem din Beiuș, făcea peisajul cât se poate de curat, ei își permiteau deja, având și concretețe conceptuală, să facă asocieri de elemente aparent disparate, pește-personaj, pește-pasăre-om. Luate individual, fiecare reprezintă un element, puse una lângă alta, total disparate, fac o antiteză vizuală și apoi ajungem la metaforă. De la metaforă la imaginea simbolică, la Briss, este un pas mic”, a explicat Cornel Abrudan.         

Printre elementele vizuale care apar foarte des în lucrările lui Briss se află și tabla de șah, despre care Abrudan spune că, la nivel simbolic, reprezintă infinitatea posibilităților pe care le are un om într-un anumit moment al vieții, iar mutarea pionului este drumul pe care omul îl alege din acel infinit, transformarea unei posibilități în realitate.  

Generozitatea lui Samy Briss a ieșit din nou în evidență, artistul donând două din lucrările sale, „Umbra păsării” și „Pasărea neagră”, Muzeului Țării Crișurilor. „După ce a venit și a vizitat Muzeul, a zis să alegem 10 lucrări din care să aleagă două care să meargă în colecția din depozit și expoziția de bază. A decis să doneze aceste lucrări pentru că sunt foarte aproape de Victor Brauner. Lucrarea „Pasărea albastră” este acum la Timișoara, care este capitala culturală. Fiecare om cu simț artistic simte locul obiectului în contextul în care el trăiește”, a mai spus Cornel Abrudan.

Samy Briss s-a născut la Iași, în 18 mai 1930. A urmat Institutul de Arte Plastice București și, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate în proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu au impus ideea rigorii și autoexigenței pe fondul unei libertăți de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia dintre personalitățile marcante ale artei românești, membru titular al Academiei Române.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeului Țării Crișurilor până pe 30 aprilie.