Recent a fost vernisată la Galeria de Artă „Tibor Ernö” din Oradea expoziția de ex libris a reputatului grafician contemporan Balajti Károly, în vârstă de 75 de ani, alături de expoziția comemorativă dedicată împlinirii a 10 ani de la moartea lui Balajti László (1955-2013), fratele artistului.

La vernisajul expoziției au luat cuvântul artistul plastic Csathó Töhötöm, coordonatorul artistic al galeriei, respectiv artistul plastic Bihari Barna. La atmosfera evenimentului au contribuit momentele muzicale, asigurate de ansamblul muzical Duo Sola Fide și violonistul Thurzo Sándor, precum și cele poetice, susținute de scriitoarea Fórián Andreea.

Originar din Oradea, Balajti Károly s-a născut în 23 ianuarie 1948, având o bogată și complexă activitate de creație artistică, fiind inclus în Dicționarul „Oameni de seamă ai Sălajului”, editat de Biblioteca Județeană din Zalău. Este absolvent al Școlii Tehnice pentru Personal Tehnic din Oradea, Secția de Sistematizare și Arhitectură și al Școlii Populare de Artă din Zalău, Secția Pictură (1974-1977), unde a beneficiat de îndrumarea profesorilor Demeter Atilla (Grafică-Design) și Gheorghe Nihoceha (Pictură). Stabilit din 1969 în Zalău, a lucrat peste trei decenii ca proiectant în cadrul „Atelierului Județean de Proiectare Zalău”. A debutat artistic în această instituție, prin participarea la o expoziție colectivă din 1973, urmată de numeroase participări la expoziții colective și personale, în București (1977), Zalău și Oradea (1981-1988). Referințe critice despre artist au fost publicate în revistele „Cetatea Culturală” din Cluj-Napoca și „Caiete Silvane” din Zalău, în buletinul „Ex Libris Românesc” și ziarele „Bihari Napló”, „Reggeli Újsag” din Oradea, „Magazin Sălăjean” din Zalău. Artistul a fost inclus în Catalogul aniversar al membrilor Galeriei de Artă „Tibor Ernö” din Oradea în 2018, a publicat articole și ilustrații în revistele de specialitate „Caiete Silvane” din Zalău și „Kisgrafika” din Ungaria.

Una din preocupările constante și un domeniu predilect de creație a artistului plastic Balajti Károly îl constituie grafica mică, în special ex libris-ul, gen în care are o prolifică activitate de creație, apreciată, deopotrivă, în țară și străinătate. Pasiunea artistului pentru ex libris și rolul acestuia în promovarea acestei arte în România este evident și în faptul că acesta este unul din membrii fondatori ai „Asociației Române pentru Ex Libris”, înființată la Oradea în 1995 din inițiativa regretatului om de cultură Dr. Constantin Mălinaș (1943-2010), director al Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Oradea și redactor şef, din 1994, al Buletinului „Ex Libris Românesc”. Balajti Károly este, de asemenea, membru activ al „Cercului de Bibliofilie Ex Libris Zalău”, Membru al Asociației Internaționale de Ex Libris (din 1998) și membru corespondent din 2011 al „Societății Colecționarilor de Grafică Mică- Ex Libris-uri” din Ungaria, membru activ din 2016 al Galeriei de Artă „Tibor Ernö” din Oradea.

În acest domeniu aparte al graficii, care impune creatorului o interferență constantă între artă, caligrafie și cultură, a debutat încă din 1986, prin participarea la competiția națională “Mari scriitori, opere și personaje din literatura română”. De atunci până în prezent, creația sa, de o mare complexitate tematică și ideatică, a fost susținută și îmbogățită constant de numeroasele participări la expoziții și competiții, atât naționale, cât și internaționale.

Din punct de vedere al tematicii abordate, sunt de mare interes participările artistului plastic Balajti Károly la numeroase expoziții colective de ex libris din România. Dedicate celebrării unor personalități de referință ale literaturii, istoriei și artei românești, expozițiile i-au oferit un pretext pentru realizarea unor ex libris-uri extrem de expresive, inspirate de portretele și opera unor mari creatori români: „Anul Eminescu”, Cluj, 2000; „Bibliofilia Eminescu”, Botoșani, 2002; „Vasile Pârvan-120”, „George Enescu-120” – Bacău, 2002; „George Apostu” (Bacău, 2005); „Constantin Brâncuși” (Bacău, 2008), „Centenar Eugen Ionesco”, Bacău, 2009; „Tudor Arghezi 130” (Bacău, 2010); „135 de ani de la nașterea poetului George Bacovia” (Bacău, 2016) etc.

Repertoriul tematic, extrem de divers al ex libris-urilor din Expoziția personală Balajti Károly vernisată în 4 noiembrie 2023 la Galeria de Artă „Tibor Ernö” din Oradea, ilustrează siguranța cu care artistul abordează cele mai variate tehnici grafice, de la linogravură și gravura în metal, până la grafica digitală.

Expoziția reflectă pasiunea constantă a artistului plastic Balajti Károly pentru ilustrarea portretelor și contribuției unor personalități ale literaturii naționale și universale. În acest sens, se remarcă lucrările care omagiază nașterea și opera poetului român George Bacovia (1881-1957) sau reprezintă sintetic, într-un stil de factură expresionistă-abstractă, tema centrală a unor romane celebre, ca „Qvo vadis” de Henryk Sienkiewicz (1846-1916), „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway (1899-1961), respectiv a renumitului poem cosmogonic „Tragedia omului” de Madách Imre (1823-1864), tradus în limba română de poetul Octavian Goga (1881-1938). Indiferent de stilul artistic abordat, uneori cu influențe abstracte, cu interpretări cubiste, expresioniste, suprarealiste, lucrările denotă o extraordinară capacitate de observație și autenticitate în imortalizarea unor portrete de scriitori, personalități ale culturii universale, respectiv artiști plastici contemporani din Oradea, ca Tibor Gavrucza.

O altă serie de ex libris-uri deosebite au o dimensiune pronunțat metafizică, fiind metafore plastice asupra complexității, încercărilor și sensului vieții, artistul exprimând în secvențe grafice sugestive, teme și motive inspirate din Biblie. În acest sens, ilustrarea sintetică a credinței creștine se concretizează în lucrările Cuvintele Credinței; Mântuitorul, Pace, Iubire, Imaginea Familiei, Principiile noastre, unele cu aluzii la răscumpărarea păcatelor omenirii prin sacrificiul hristic. Alte ex libris-uri, precum cele intitulate Binecuvântare-Blestem, Ispita, Dorința sunt referințe alegorice la tema păcatului originar, exprimată, uneori, în asociere cu piesa „Tragedia omului” de scriitorul maghiar Madách Imre.

Meditația plastică pe tema dramatismului condiției umane este evidentă și în ex libris-urile care ilustrează, într-o viziune personală abstractizată, aspecte ale universului sufletesc și mental al omului (Gânduri, Suspine, Lumini și umbre, Privire retrospectivă etc.). În acest caz, configurația aleatorie, cu distorsionări expresioniste ale traseelor grafice dense, tumultuoase, în care simbolismul ochiului, al chipului și siluetei umane sunt reluate în fragmentări formale de factură cubistă sau expresionistă, exprimă plastic intensitatea trăirilor interioare. Prin recursul la acorduri cromatice luminoase, în transparențe diafane și plasarea simbolică a ființei umane sub simbolismul protector al Crucii, artistul sugerează importanța dimensiunii spirituale în existența omului (Doar pace, pace; Metamorfoză).

O altă categorie de ex libris-uri transpune plastic, cu expresivitate, tradiții și obiceiuri populare asociate sărbătorilor de iarnă (An Nou Fericit). Numeroase lucrări conțin expresive tipologii portretistice cu caracter miniatural, de la autoportrete de factură expresionist-abstractă ale artistului, până la cele care celebrează portretele și contribuția unor personalități din România, precum poetul orădean Ady Endre (1877-1919), respectiv Károly Kós (1883-1977), arhitect, scriitor, etnograf și grafician, proiectantul unor case țărănești și monumente de patrimoniu din Transilvania. Artistul imortalizează, deopotrivă, figura unor personalități emblematice ale literaturii universale, ca scriitorul maghiar Madách Imre (1823-1864), scriitorul englez James Joyces (1882-1941), scriitorul american de origine franceză George Steiner (1929-2020) etc.

Artistul plastic Balajti Károly are o bogată activitate expozițională, cuprinzând expoziții personale la București, Oradea, Zalău, Soroksár, Budapesta, alături de numeroase participări la expoziții colective de grafică mică și ex libris, în România, Ungaria, Serbia, Polonia, Bulgaria, Spania, Italia, S.U.A., Lituania, Finlanda, Rusia, China, Turcia, Mexic, finalizate cu peste 500 de lucrări premiate: Premiul „Eminescu' s Characters Prize”- 1986, 1988, 1991, 1996; Brăila-1997, 2002- Premiul special; Zacatecas, Mexico-2007; Ruse, Bulgaria-2017; 2018, 2019, 2020; 2021, 2022; Diplomă colectivă acordată Galeriei „Tibor Ernö” de către Episcopia Romano-Catolică de Oradea, 2017; Diplomă de onoare „Petri Mor”, privind recunoașterea activității de creație din județul Sălaj, acordat de Filiala din Zalău și Șimleu a Societății Muzeului Ardelean; Diplome de onoare, acordate la Skaudvile, Lituania- 2020; Londra, Anglia FISAE Congress-2020; Laureatio Diploma , Internațional competition 2021 „Trakai 700 in search of identity: Trakai Resident' s DNA”, Lituania- 2021, Polonia- 2021; Subotica, Serbia- 2021, San Francisco, Statele Unite ale Americii- 2022; Timișoara- 2022 etc. De asemenea, este autorul decorației murale exterioare a fațadei Grădiniței din Cartierul Simion Bărnuțiu din Zalău, actuala Grădiniță cu Program Prelungit „Piticii Isteți”, o lucrare originală de mari dimensiuni, realizată în 1983, în tehnica secco, pe baza proiectului întocmit de arhitecții Lászlo Mezey, Gábor Novak, Tibor Ősz, cu materiale furnizate de Întreprinderea Județeană de Construcții-Montaj Sălaj. În prezent, artistul participă la o nouă competiție internațională de ex libris: „ASBC&D & Victoria University Announce”, Our Annual Bookplate Design Competition 2024 „ Breakfast at Tiffany’s” , Celebrating the Centenary of Truman Capote (1924-1984).

Alături de ex libris-urile lui Balajti Károly, realizate într-o multitudine de tehnici și stiluri artistice, în expoziția de la Galeria „Tibor Ernö” au fost expuse și câteva lucrări realizate de Balajti László (1955-2013), fratele artistului. Absolvent al Institutului Politehnic din Cluj, Facultatea de Construcții (1975-1978), angajat ulterior la Teatrul de Stat „Arcadia” din Oradea, Balajti László (1955-2013) este unul din membrii fondatori ai Galeriei de Artă „Tibor Ernö” din Oradea. A participat sistematic la expoziții colective și personale în Oradea și Zalău (1980-1990). Din creația sa de autodidact sunt expuse o serie de lucrări de o manieră artistică deosebită: expresive sculpturi în lemn, de mici dimensiuni, reliefuri în ceramică, acuarele reprezentând Biserica cu Lună, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Palatul Episcopal Greco-Catolic, biserici și peisaje naturale, ex libris-uri.

Una dintre lucrările expuse este o metaforă asupra condiției omului din zilele noastre, în care artistul sugerează, prin reprezentări umane tipizate, cu caracter repetitiv, abuzurile, umilințele și provocările existențiale permanente la care este supusă ființa umană.

Dr. Agata Adel (Chifor), istoric și critic de artă