Bihorul, spunea recent Marea Doamnă a etno-muzicologiei româneşti, Emilia Comişel, este una dintre cele mai puternice şi reprezentative zone ale cântecului românesc, cu un folclor bogat şi complex, de o varietate de ritmuri, forme şi culori ieşite din comun, iar interpreţii de muzică populară de aici sunt, poate, cei mai reprezentativi - nu numai pentru talentul lor, prin pregătirea lor, cât, mai ales, prin trăirea care-o încorporează cântecului. "Ei trăiesc ceea ce cântă, pentru ei cântecul este un mod de a fi, o stare a fiinţei, poate de aceea, aici, folclorul românesc este în plină expansiune, trăind o eternă tinereţe"... Din această zonă, purtând aceste atribute de excelenţă, cobora - cu aproape o jumătate de veac în urmă - în Universul Cântecului, şi Maria Haiduc, o voce superbă, cu un repertoriu inedit, de o autenticitate frustă, plină de nerv şi ritm, care a atras imediat atenţia. Era, de altfel, prima apariţie remarcabilă, după Elisabeta Pavel, alături de Traian Hurgoi, Elena Haşaş, Elvira Lerinţiu, cu care, ani de-a rândul, va împărtăşi şi împărţi bucuriile marilor împliniri artistice. Cărora, peste câţiva ani, li se vor alătura şi Floricile Bihorului, Dumitru Sopon şi Marioara Precup, artişti-interpreţi de-o demnitate şi-o frumuseţe a cântecului exemplare, prieteni de-o viaţă ai Mariei şi de veşnicia melosului românesc. Talent puternic, prezenţă scenică fermecătoare, repertoriu de tezaur, deschizătoare de drumuri, toate o recomandă pe Maria Haiduc Filarmonicii orădene, ca şi atenţiei radio-ului şi televiziunii naţionale, a căror colaboratoare de marcă, extrem de îndrăgită, a devenit. Este selectată şi participă la turnee de mare succes în ţară şi străinătate (Festivalul Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, apoi în fosta Iugoslavie, Ungaria, Spania, Franţa, Germania, Italia, Portugalia etc.), i se înregistrează zeci de melodii, şapte discuri Electrecord) personale şi alte patru colective, peste 10 casete şi CD-uri. Melodiile ei, majoritatea culese de prin satele Bihorului, în trudnice zile şi nopţi de neodihnă, devin "şlagăre", cucerind prin originalitate şi prin profunzimea conţinutului, prin arta interpretativă fără cusur, îndelung şlefuită. Truda neostoită pusă în slujba folclorului românesc, calităţile vocale, activitatea laborioasă îi sunt răsplătite încă din 1972, când i se acordă ordinul "Meritul Cultural" cl. III, "pentru păstrarea şi promovarea muzicii româneşti". La aniversarea a 40 de ani de activitate (1955-1995), Inspectoratul pentru Cultură şi Culte al jud. Bihor îi acordă diploma "pentru merite deosebite în interpretarea şi promovarea melosului bihorean, iar Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2002, "pentru contribuţia de excepţie în promovarea folclorului românesc", îi decernează "Diploma de excelenţă". Tot anul 2002 îi aduce o altă binemeritată distincţie - "Crucea Serviciul Credincios" cl. III, acordată de Preşedinţia României. Activitatea de culegător de folclor, în special a cântecului popular, este materializată de Maria Haiduc în trei volume, în care textele sunt transcrise pe note, totul fiind realizat după cele mai riguroase criterii ştiinţifice, ceea ce o aşează în pleiada iluştrilor cercetători şi culegători de muzică românească, deschisă de Bartok şi Brăiloiu. Cartea în curs de apariţie, Cântecele mele, este doar o selecţie din aceste volume şi ea reprezintă parte a repertoriului cu care Maria Haiduc a încântat şi cucerit publicul. Relevante pentru personalitatea de excepţie a Doamnei Cântecului Bihorean sunt şi emisiunile sale, la TVS prin cablu Oradea, unde promovează tinerele talente şi-i ţine în atenţie pe interpreţii ansamblurilor şi formaţiilor bihorene, dar şi pe reprezentanţii de frunte, mai ales din Ardeal, ai incomparabilului cântec popular românesc, ca şi Muzeul Fundaţiei "Maria Haiduc", cu peste 500 de exponate originale. În fond, viaţa şi activitatea Mariei Haiduc sunt ele însele un tezaur, un tezaur izvorît şi întors neamului, geniului acestui neam, nepreţuitei lui bogăţii sufleteşti; sunt ele însele un cântec - cântecul de dragoste şi credinţă în marile valori, în harul dumnezeiesc cu care Domnia-sa a fost investită de Pronia Cerească. Ave, Maria Haiduc! Ave, "Cântecele mele"!