Cu puțin timp în urmă a apărut la Editura Carusel Books din Bucrești cartea profesorului de etică în afaceri Kenneth J. Barnes de la Gordon-Conwell Theological Seminary din America, Răscumpărarea capitalismului, traducerea în limba română de Iulia Călina Brîndaș. Este o carte de politică, etică comercială, de încredere în capitalismul răscumpărat. Lucrarea este plină de întrebări și răspunsuri care de care mai incitante și demne de considerat. În cele ce urmează dorim să vorbim doar despre calitatea traducerii și actualitatea conținutului tradus.

O calitate esențială a acestei traduceri este proprietatea termenilor, folosirea cuvintelor potrivite la locul potrivit. Din mulțimea cuvintelor posibile pentru titlul englezesc Redeeming capitalism, traducătoarea alege în mod portrivit românescul răscumpărare. De ce răscumpărare și nu posibilele sinonime  precum compensare, izbăvire, eliberare, renaștere, regenerare, mântuire, salvare sau neologicul redempțiune? Capitolele care urmează consacrate unor teoreticieni ai capitalismului ca Adam Smith, Karl Marx, Max Weber răspund în mod adecvat, necesar și util la aceste întrebări. 

Adam Smith (1723-1790), economist, om politic și filozof scoțian, Regatul Marii Britanii, unde a avut loc prima revoluție burgheză din 1642, a fost printre primii teoreticieni care a sesizat deraierile capitalismului, dar este de părere că acest sistem nu trebuie înlocuit, ci răscumpărat cu toate valorile lui politice, economice și morale.

Revoluția burgheză din Franța va avea loc cu 147 de ani mai târziu, în 1789, iar după alți 82 de ani, în 1871, Comuna din Paris avea să fie un preludiu la viitoarele revoluții socialiste, proletare, muncitorești. În acest secol intră pe scena istoriei Karl Marx (1818-1883), filozof, istoric, economist, sociolog și jurnalist, născut într-o familie evreiască din Germania, convertită la creștinism. A fost alături de Friedrich Engels întemeietor al socialismului științific, teoretician și lider al mișcării muncitorești. Lucrarea sa de căpătâi este Capitalul, în mai multe volume, care analizează critic modul de producție capitalist, cu accent deosebit pe analiza valorii, plusvaloare, acumulare de capital și clasele sociale.  În 1848, împreună cu prietenul său mai tânăr Friedrich Engels (1820-1895), născut în Germania, mai exact în Regatul Prusiei și decedat la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, scriu Manifestul Partidului Comunist. Celebrul manifest începe cu propoziția „O stafie umblă prin Europa” și se încheie cu lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă!” Era stafia comunistă care se va materializa pentru prima oară după 69 de ani în timpul Revoluției Socialiste din octombrie/noiembrie 1917. Este anul în care apar pe arena istoriei Lenin și Stalin, făcând parte din ceea ce mult timp au fost considerați clasici ai marxism-leninismului. Filozofii germani Marx și Engels nu trebuie tratați și înțeleși precum fanaticii comuniști Lenin și Stalin. Încă Lenin (1870-1924), de origine evreu ca și Marx, primul șef de guvern al al Rusiei Sovietice din 1917 până la moarte sa în 1924, nu era lipsit de cultură filozofică și politică după mulți ani de studiu și exil în străinătate (Vedeți pentru aceasta cartea sa de conspecte și adnotări, Caiete filozofice, traduse și în limba română), Stalin în schimb (1878-1953) trece drept tiranul absolut al comunismului care a nefericit multe popoare.

După Revoluțiile din 1989, multe țări fost socialiste sau comuniste nu  ezitau să-și îndemne popoarele să nu se dezică de Marx. În Cehia și Slovacia, la diferite conferințe, întruniri, cursuri universitare, am auzit, cum se zice pleonastic cu urechile mele, îndemnul Ne otrecisa ot Marksa (Nu vă deziceți de Marx). Perestroika, din perioada reformistului Gorbaciov (1985-1991) a dus la încetarea monopolului partidului comunist și destrămarea Uniunii Sovietice. Din păcate, nostalgia imperialistă, orgoliul național, voința de putere, cum o numea Nietzsche, n-a dispărut nici azi din mintea și acțiunea unor conducători abuzivi ca Vladimir Putin.

Al treilea teoretician al capitalismului prezentat în cartea lui Kenneth J. Barnes, după Adam Smith și Karl Marx, este Max Weber. Max Weber (1864-1920) a fost un economist german, filozof, jurist și istoric, considerat alături de Émile Durkheim și Karl Marx ca unul dintre cei trei fondatori ai sociologiei. În cartea sa Etica protestantă și spiritul capitalismului, Max Weber și-ar fi dorit o moștenire a capitalismului după modelul american, majoritar protestant. Răscumpărarea capitalismului, după titlul cărții pe care o recenzăm, se încheie cu Răscumpărarea capitalismului de jos în sus, de la muncitori, negustori, la stăpâni, contract și lege. Ultimul capitol, al treisprezecelea, Răscumpărarea capitalismului de sus în jos impune în primul rând cumpătare, virtuozitate, religiozitate.

Profesorul Kenneth J. Barnes, om profund religios, este preocupat de „vidul moral din inima capitalismului”, de îmblânzirea sa morală pentru a-l transforma pe acesta din stăpân încrâncenat în slujitor. Autorul este conștient că sistemul capitalist nu e cea mai bună dintre lumile posibile, de aceea poate și trebuie să fie perfecționat. Titlul Răscumpărarea capitalismului sugerează faptul că acest sistem politic nu trebuie distrus sau înlăturat, ci reformat, revigorat cu toate calitățile sale politice, sociale, etice, moral-religioase pentru o viață onestă, demnă de cea mai reușită creație a lui Dumnezeu de pe pământ, care este omul.  

Kenneth J. Barnes, Răscumpărarea capitalismului, Editura Carusel Books, București, 2025