Opera Naţională Română din Cluj invită orădenii la spectacolul de balet "Spărgătorul de nuci", care se va juca la Casa de Cultură a Sindicatelor în data de 13 decembrie. Organizatorii au decis să aducă spectacolul la Oradea după ce au observat bucuria cu care spectatorii din urbea de pe Criş  întâmpină producţiile de operă.

Spectacolul de balet "Spărgătorul de nuci" a avut premiera la Opera Naţională din Cluj în 16 decembrie 2012. Aşa cum spun organizatorii, acest balet feeric în două acte se va juca la Oradea, pentru că s-a observat apetitul şi bucuria cu care publicul de aici întâmpină spectacolele de operă. Astfel, în data de 13 decembrie, ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor, se va juca "Spărgătorul de nuci", iar biletele se pun în vânzare la preţuri între 30 de lei şi 50 de lei, în funcţie de locul ales. Premiera absolută a spectacolului "Spărgătorul de nuci" a avut loc în anul 1892 la Teatrul Mariinsky, din Sankt Petersburg. După succesul pe care l-a avut cu "Frumoasa din pădurea adormită", Piotr Ilici Ceaikovski a compus muzica pentru acest balet, la comanda directorului Teatrelor Imperiale Ruse (Sankt Petersburg). Compozitorul a ales un libret semnat de Marius Petipa (care alături de Lev Ivanov a semnat şi coregrafia premierei absolute), libret care a fost realizat după un basm de E.T.A. Hoffman, "Spărgătorul de nuci şi regele şoarece". Combinația inspirată dintre muzica lui Ceaikovski - în care se regăsesc elemente inovatoare, precum folosirea instrumentului muzical celesta și a unor instrumente de jucărie, alături de coregrafia lui Ivanov avea să transforme "Spărgătorul de nuci" într-una dintre cele mai îndrăgite lucrări de balet din lume.

Feeria Crăciunului în paşi de dans

Povestea se petrece în casa lui Silberhaus, președintele consiliului orășenesc, în Ajunul Crăciunului. După o mică uvertură (allegro giusto) cortina se ridică înfăţişând holul din casa unde se fac ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare. Musafirii sosesc, copiii lui Silberhaus primesc daruri, iar atmosfera dansantă, în crescendo, culminează cu un voios gallop (presto). Unchiul Drosselmeyer, magician în viziunea celor mici, le oferă patru jucării magice: Pierrot, Colombina şi soldăţelul de plumb, care pornite cu cheia par că prind viaţă (allegro molto vivace şi final - Presto ) şi un spărgător de nuci dedicat nepoatei preferate, Maria. În joaca lor, copiii strică spărgătorul de nuci, iar Maria îl îngrijeşte chiar şi pe ascuns, noaptea, după plecarea musafirilor. Singurul care rămâne în preajma fetiţei este unchiul cu puteri magice. În liniştea nopţii apar şoricei înspăimântători, dar conducătorul soldaţilor de plumb prinde viaţă şi o apără pe Maria. După ce regele şoriceilor este învins, unchiul Drosselmeyer transformă spărgătorul de nuci într-un fermecător prinţ. Alături de el, Maria aunge în Ţara zăpezilor (unde ninsoarea prinde viaţă în "Valsul Fulgilor de Nea") şi în Ţara dulciurilor, unde Zâna Dragee o transformă în prinţesă. Ceremonialul cuprinde dansuri de caracter: dans spaniol - "dansul figurilor de ciocolată" (Allegro vivace), dans arab sau "dansul cafelei " (Comodo), dans chinezesc - "dansul ceaiului" (Allegro moderato), dans rusesc (Molto vivace). Urmează pastorala - "Pas de trois" şi dansul comic al celor trei paiaţe. În ultima parte a călătoriei de basm, protagoniştii ajung în Ţara Florilor, şi dansează minunatul "Pas de deux", iar gazdele entuziasmate se prind în celebrul dans "Valsul Florilor". Cum era de aşteptat, călătoria magică se încheie când Maria se trezeşte din vis. Ea ştie însă de acum că spărgătorul de nuci, lângă care a adormit, este darul cel mai frumos pe care-l putea primi de la unchiul Drosselmeyer.