Sub genericul "Vetre folclorice", Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor organizează, în diferite localităţi din judeţ, festivaluri folclorice, în care sunt promovate cântecul şi dansul popular ca elemente definitorii ale identităţii noastre naţionale, ale tradiţiei străbune.

În calendarul manifestărilor artistice anuale ale CJCPCT Bihor sunt cuprinse în jur de 20 de astfel de manifestări, care mobilizează creatori, instructori, artişti amatori, şi, cu sprijinul autorităţilor locale, sunt oferite spectatorilor festivaluri folclorice de înaltă ţinută artistică. Din păcate, astfel de acţiuni, considerate activităţi cotidiene fireşti, trec uneori în anonimat, fiind bifate doar ca element statistic. Aplecându-ne asupra calităţii actului artistic promovat în aceste festivaluri, descoperim valoarea şi importanţa acestui "fenomen" folcloric ca pe un "balsam" necesar existenţei noastre. Judeţul Bihor cuprinde câteva zone etno-folclorice care se individualizează prin elemente specifice de port, dans şi melos popular, care dau bogăţie şi diversitate artistică. Eforturile susţinute ale specialiştilor din CJCPCT Bihor, precum şi disponibilităţile autorităţilor locale s-au materializat prin crearea şi permanentizarea unor formaţii artistice, care au devenit elemente de referinţă sau chiar "branduri" pentru comunităţile locale. Echipele de dansuri din Borod, Bălnaca, Vadu Crişului etc. au promovat numele acestor localităţi în ţară şi peste hotare. În ultimul timp, s-au înfiinţat noi ansambluri folclorice, ale căror apariţii în spectacole dovedesc preocupare pentru creşterea calitativă a interpretării şi costumaţiei. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Ansamblul "Doruleţul" din Luncşoara, instructor Nicu Botici. Gradul înalt de profesionalism al unor formaţii artistice prezente la aceste festivaluri le transformă în adevărate gale de folclor. Sub aceste auspicii s-a desfăşurat şi Festivalul Concurs "Vetre Folclorice" de la Şuncuiuş, la care şi-au dat concursul şapte ansambluri folclorice şi 10 interpreţi de muzică populară. Un aspect relevant, care atrage atenţia, îl reprezintă prezenţa masivă a tineretului în spectacolul folcloric atât ca solişti vocali, cât mai ales ca dansatori, ce ne dă garanţia conservării şi perenităţii tezaurului nostru naţional. Timp de 3 ore, pe scena cochetului cămin cultural, în prezenţa a aproximativ 200 spectatori au evoluat ansamblurile "Mioriţa" din Salonta, "Floare Mândră de pe Criş" din Tileagd, "Moşuţ" din Vadu Crişului, "Datina" a Colegiului Tehnic "Alexandru Roman" din Aleşd, "Doruleţ" din Luncşoara", "Cununa de pe Criş" din Tilecuş şi Ansamblul din Şuncuiuş. O notă specială pentru Taraful din Ortiteag, ca şi pentru Robert Haşaş şi Levente Liuţ din Vadu Crişului, care au interpretat un dans maghiar (duet). La categoria solişti vocali, am remarcat calitatea interpretativă deosebită a unor tineri, care bat la porţile consacrării. Din "grădina cu flori" a Văii Crişului Repede "au îmbobocit": Maria Alexandra Secan, Mădălina Ilea, Andreea Codrean, Nicoleta Ştef, care, alături de solistele Anca Pavel, Corina Lele Ionescu şi Violeta Gherman, au dat valoare întregului festival. Cineva declara la sfârşitul spectacolului că ar plăti bilet pentru a mai putea viziona un astfel de spectacol. Specialiştii CJCPCT Bihor, prof. Miron Blaga şi prof. Aurel Moţ, au apreciat prin Diplome de Excelenţă prestaţia ansamblurilor şi interpreţilor.