Este titlul unei lucrări de referință pentru Bihor și bihoreni și nu doar pentru ei, ieșită recent de sub tipar.

Un Dicționar mare cât o enciclopedie (aprox. 780 de pagini) ilustrat alb-negru, cu o abordare exhaustivă, aduce în actualitate personalități din trecut, dar cu reverberații și în actualitate, precum și din prezent, născute, școlite ori care au activat în această zonă a țării, cu referință la opt domenii importante ale vieții științifice, artistice, publicistice, muzicale, medicale, militare, persoane care au avut un rol, de-a lungul istoriei, în administrația orașului Oradea.

Dicționarul, scos în condiții grafice excelente, sub egida Editurii Brevis, aparținătoare chiar autorului Constantin Butișcă, inginer-profesor, publicist, membru al UZPR, Filiala Bihor, autor de probleme enigmistice și careuri de cuvinte încrucișate, publicate în cotidianul „Crișana” și revista „Rebus” autor al mai multor monografii și lucrări de factură monografică, se deschide cu un Moto motivațional, selectat din versurile poetului Alexandru Andrițoiu: „Pe orice om destinul pomenească-l. / Acum destinul este ideal. / Există pretutindenea un dascăl/ Numit Bihor,/ Sau Țară, /Sau Ardeal. ”

Lucrarea este structurată pe opt capitole: 1. Academicieni 2. Artiști 3. Episcopi, Preoți, Pastori 4. Generali, Ofițeri 5. Jurnaliști, Publiciști 6. Medici, Farmaciști 7. Politicieni 8 Alți bihoreni, toți prezentați în ordine alfabetică, cu referințe și date biografice semnificative.

 Primul capitol al volumului I este dedicat unor personalități proeminente, cunoscute în țară și dincolo de hotarele ei, reunite în categoria academicieni. Un scurt expozeu referitor la definiția și istoricul Academiei Române precede lista numelor de academicieni evidențiate pe cele trei categorii: membru titular, membru de onoare, membru corespondent. Din motive de spațiu, ne vom opri doar la câteva dintre cei a căror recunoaștere profesională și valorică este incontestabilă: Alexandru Roman, membru fondator al Academiei Române, Iosif Vulcan, Roman Ciorogariu, Mircea Malița, Mircea Zaciu, Caius Iacob, Papp Ioan-Paul, Jako Zsigmond Pal, Vasile Mangra, Ana Blandiana, Dumitru Radu Popescu, Titus Popovici, Marius Sala, Gabriel Țepelea etc. În completarea cărora vin alte nume importante ce fac parte din alte academii, precum cea de Științe medicale, de Științe tehnice, ori de Științe agricole.

Capitolul dedicat artiștilor are mai multe subdiviziuni: 1) actori, regizori, scenografi; 2) artiști plastici, 3) dirijori, compozitori, muzicologi; 4) instrumentiști; 5) soliști de muzică cultă; 6) interpreți de muzică populară; 7) dansatori, coregrafi; 8) cineaști; 9) artiști foto; 10) critici de artă; 11) pictori de biserici, meșteri populari. Numărul mare de artiști cunoscuți și apreciați pentru talentul, originalitatea și creațiile lor oferă imaginea unei creativități aflată într-o dinamică crescătoare, într-un spectru larg de experimente și formule artistice.

Adevărați patrioți, păstrători ai tradițiilor și ai valorilor locale, ori naționale, făcând dovada harului lor prin integrarea în comunitățile în care au slujit sau slujesc și oficiază și azi, episcopii, preoții, pastorii, acești „lucrători” cu sufletul își au locul și rostul lor bine definit în societate. Tocmai de aceea, spațiul extins dedicat, în economia unui astfel de dicționar, este pe deplin justificat. La fel ca cel al medicilor, a căror menire de salvatori de vieți îi recomandă de la sine. Ori categoria militarilor, generali și ofițeri, a politicienilor, a altor bihoreni care s-au făcut remarcați prin vocația și dăruirea lor și oferă o imagine de ansamblu a rolului și rostului lor în istorie, în societate, în procesul emancipării și dezvoltării acestui loc geografic minunat. Căci, dincolo de rolul său informativ și de cunoaștere, acest Dicționar are, incontestabil, și o valoare documentară de necontestat.

Am lăsat la urmă o altă categorie importantă - Jurnaliștii și publiciștii. Nu doar pentru că alcătuiesc o comunitate profesională extinsă, cât mai ales pentru importanța muncii lor ce îmbină talentul cu o laborioasă activitate de cunoaștere a unei sfere largi de preocupări, în domeniul comunicării și al diagnosticului social. Acest capitol ilustrează activitatea publicistică de după 1918, până în zilele noastre. Adevărate cronici și mărturii despre evenimente sociale și politice autentice. Începând cu contribuția lui Lucian Bolcaș (1878-1947), Victor Bonta ( 1862-1931) la evenimentul Marii Uniri, continuând până în zilele noastre cu cei ce semnează în publicațiile: Crișana, Bihoreanul, Jurnal bihorean, ori în reviste și jurnale naționale, ori sunt prezenți în emisiunile posturilor de radio, în Revista „Familia”, ori sunt realizatori de emisiuni la posturile de radio sau publică în spațiul virtual.

Acest prim volum al Dicționarului „Bihoreni de ieri și de azi” este rezultatul unui efort uriaș de strângere de date, de selecție și sinteză, de organizare, preocuparea constantă a unui virtuos profesionist care face acest lucru cu dăruire și pricepere, din dragoste pentru locurile natale, din prețuirea valorilor autohtone, pentru care merită toată stima și aprecierea. Cu atât mai mult, cu cât continuă, având deja în pregătire volumul doi, cu referință la alte opt domenii importante.

Maria Vesa AURSULESEI