Prezent joi la Oradea, senatorul PNL Varujan Vosganian şi-a lansat, la Librăria Gutenberg, romanul "Cartea şoaptelor", recent apărut în colecţia "Fiction Ltd." de la Polirom. Volumul constituie o ilustrare a istoriei convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, a genocidului armean din 1915 şi a armenilor care au luat drumul exilului. Invitatul special al lansării a fost poetul Laurian Stănchescu.

"Cartea şoaptelor" începe într-un registru pitoresc, pe o străduţă armenească din Focşaniul anilor '50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet. "Bătrânii armeni ai copilăriei" lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă - a lor şi a predecesorilor. În "Cartea şoaptelor" se regăsesc unele date de la începutul biografiei lui Varujan Vosganian. Acesta s-a născut la Craiova, la 25 iulie 1958. Copilăria şi adolescenţa şi le-a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul "Alexandru Ioan Cuza" din Focşani, apoi Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. "Cartea şoaptelor", spune poetul Ioan Moldovan, este rodul unei îndelungi, răbdătoare, sofisticate şi pasionate elaborări". Nu este doar romanul unei biografii, ci a autorului, nici doar romanul unei familii, este o "carte" (în sensul biblic al cuvântului), în care ni se înfăţişează, la modul epopeic şi rapsodic, istoria unui neam cu destin aparte în timpul cronologic şi, deopotrivă, în timpul mitic, istoria armenilor din ultimele două sute de ani, dar cu prelungiri în vremurile aurorale ale neamului lor.

Varujan Vosganian este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Între decembrie 2006 şi decembrie 2008, a fost ministru al Economiei şi Finanţelor. Opera sa literară include trei volume de poezie - "Şamanul albastru" (1994), "Ochiul cel alb al reginei" (2001), "Iisus cu o mie de braţe" (2005) - precum şi volumul de nuvele "Statuia comandorului" (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.