Potrivit Codului Fiscal, o microintreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, o serie de condiţii obligatorii.

Astfel, o primă condiţie pentru înacadrarea în categoria microîntreprinderilor este ca firma să fi realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Important este de precizat faptul că, în ceea ce priveşte cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro, acesta este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Alte condiţii vizează următoarele aspecte: capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale; nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii. Persoanele juridice române aplică impozitul reglementat de lege începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere. Trebuie precizat faptul că anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic. În ceea ce priveşte cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, acestea sunt următoarele: 1% -pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi; 3% - pentru microintreprinderile care nu au salariaţi. Există însă şi prevederi propuse pentru abrogare printr-un nou proiect legislativ. Astfel, ”Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou-înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se aplică dacă, în cadrul unei perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situații: lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii; dizolvarea fără lichidare, potrivit legii; inactivitate temporară, potrivit legii; declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare, potrivit legii; majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acționari/asociați; acționarii/asociații săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute. Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective”. Totodată, se propune spre aborgare şi următorul aliniat: ”În cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat în primele 24 de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, condiția prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului respectiv este angajat un nou salariat”. Firmele care obţin venituri din consultanţă sau management vor aplica impozitul "micro", dacă se încadrează în plafonul de un milion de euro. Companiile care activează în domeniul bancar, al asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital sau al jocurilor de noroc, intră în sfera impozitului pe veniturile microintreprinderilor, condiţia fiind ca cifra de afaceri să nu fie mai mare de un milion de euro.