Colectarea creanțelor fiscale este reglementată la titlul VII din Codul de procedură fiscală, un capitol distinct fiind dedicat stingerii creanțelor fiscale prin plată, compensare și restituire.

În situaţia în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de obligații fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate obligațiile, Codul de procedură fiscală stabilește o ordine clară de stingere a datoriilor. Mai mult, contribuabilul are dreptul de a solicita o înștiințare cu privire la modul în care a fost efectuată stingerea obligațiilor fiscale, iar unitatea fiscală competentă trebuie să îi furnizeze informațiile cerute cu cel puțin 5 zile înainte de următorul termen de plată a obligațiilor fiscal. Conform Codului de procedură fiscală, dacă un debitor datorează mai multe tipuri de obligații fiscale (impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate obligațiile, atunci ordinea de stingere a obligațiilor fiscale este următoarea: toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii; toate obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii; obligațiile cu scadențe viitoare, la solicitarea debitorului. Totuși, față de această ordine a stingerii obligațiilor fiscale, Fiscul local încasează cu prioritate amenzile contravenționale individualizate în titluri executorii, în ordinea vechimii, chiar dacă debitorul indică un alt tip de obligație fiscală. În scopul stingerii obligațiilor fiscale, vechimea acestora se stabilește, conform prevederilor Codului de procedură fiscală, astfel: în funcție de scadență - pentru obligațiile fiscale principale; în funcție de data comunicării, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii; în funcție de data depunerii la unitatea fiscală a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil/plătitor, în cazul în care legea prevede obligația acestuia de a calcula cuantumul obligației fiscale; în funcție de data primirii, în condițiile legii, a titlurilor executorii transmise de alte instituții. Pentru beneficiarii unei eșalonări la plată, ordinea de stingere este următoarea: ratele de eșalonare şi/sau, după caz, obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării la plată; sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată, până la concurența cu suma eșalonată la plată sau până la concurența cu suma achitată, după caz. Pentru beneficiarii unei amânări la plată, ordinea de stingere este următoarea: obligațiile fiscale datorate, altele decât cele care fac obiectul amânării la plată; obligațiile fiscale amânate la plată. Pentru debitorii care se află sub incidența legislației privind insolvența, ordinea de stingere este următoarea: obligații fiscale născute după data deschiderii procedurii insolvenței, în ordinea vechimii; sume datorate în contul ratelor din programele de plăți ale obligațiilor fiscale, cuprinse în planul de reorganizare judiciară confirmat, precum și obligațiile fiscale accesorii datorate pe perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea și plata acestora; obligații fiscale născute anterior datei la care s-a deschis procedura insolvenței, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situația contribuabililor aflați în stare de faliment;    alte obligații fiscale în afara celor prevăzute mai sus. În cazul contribuabililor care beneficiază de ajutor de stat sub formă de subvenții de la bugetul de stat pentru completarea veniturilor proprii, potrivit legii, se sting cu prioritate obligațiile fiscale aferente perioadei fiscale la care se referă subvenția, indiferent dacă plata este efectuată din subvenție sau din veniturile proprii.