ANSVSA: Condiţii minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică

Doar 100 capete animale

Abatorul de capacitate mică reprezintă o unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, cazarea şi tăierea unui număr redus de animale, precum şi pentru livrarea produselor comestibile şi necomestibile rezultate. În aceste unităţi se pot sacrifica, lunar, 100 capete porcine, ovine sau caprine, sau 20 capete bovine, respectiv să nu se depăşească două bovine sau zece porcine (ovine) pe zi. Abatoarele de capacitate mică trebuie să asigure: un padoc acoperit, care să asigure criteriile de protecţie şi odihnă a animalelor înainte de sacrificare (nu este obligatoriu dacă animalele sunt sacrificate imediat la sosirea la abator şi dacă nu sunt transportate de la o distanţă mai mare de 50 km); sala de sacrificare, dotată cu instalaţii şi echipamente care să prevină contactul între carne şi pardoseli, pereţi şi dispozitive de fixare; birou administrativ şi tehnic (pentru medicul veterinar care asigură asistenţă de specialitate); spaţiu pentru depozitarea masei gastrointestinale, subproduse; spaţii de frig, dimensionate în funcţie de capacitatea unităţii, unde vor fi depozitate semicarcasele, sferturile de carcasă şi organele, rezultate în urma sacrificării. De asemenea, în cazul sacrificărilor de bovine şi ovine adulte este necesară existenţa spaţiului de frig pentru depozitarea carcaselor până la primirea rezultatelor privind testarea pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile, putându-se utiliza acelaşi spaţiu al unităţii pentru mai multe faze de lucru, cu condiţia ca acestea să fie succesive şi separate în timp, iar între diferitele faze să se efectueze curăţenia şi dezinfecţia, după caz.

Alte condiţii obligatorii

Unitatea este obligată, totodată: să asigure un număr suficient de cuţite şi alte instrumente de lucru, care să fie sterilizate în câte un sterilizator, atât în spaţiul murdar, cât şi în cel curat, după caz; existenţa vestiarului (format şi dintr-o singură cameră, sau două camere) pentru personal, respectiv un număr suficient de toalete pentru acestea; dotarea cu instalaţii adecvate de spălare, dezinfecţie şi de uscare a mâinilor. În ceea ce priveşte amenajările constructive şi instalaţiile interioare, acestea trebuie să aibă pereţii şi pavimentul unităţii uşor de spălat, de dezinfectat şi din materiale care să nu permită pătrunderea şi staţionarea apei; pavimentul trebuie să permită drenarea apei către sistemul de canalizare, iar tavanul să fie realizat astfel încât să nu permită acumularea de murdărie, condens sau mucegaiuri, fiind uşor de igienizat şi dezinfectat; uşile şi ferestrele trebuie să se închidă ermetic pentru a asigura protecţia împotriva rozătoarelor şi a insectelor, ferestrele care comunică cu exteriorul fiind protejate de plase contra insectelor; capacele canalelor de scurgere - acoperite cu clopot pentru împiedicarea apariţiei mirosurilor neplăcute, iar conductele, cablurile şi corpurile de iluminat - protejate; să fie asigurată apă potabilă în cantitate suficientă, din reţeaua publică sau din sursa proprie, care să fie verificată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Nu în uştimul rând, administratorul unităţii are obligaţia de a asigura trasabilitatea documentată a mişcării animalelor, a procesului de sacrificare şi de livrare a produselor, în acest sens fiind aprobată sacrificarea numai a animalelor identificate, însoţite de certificat sanitar veterinar, şi actualizarea bazei de date, conform legislatiei in vigoare.