Noul Cod de Procedura Fiscală, lansat recent în dezbatere publică, stabileşte şi situaţiile în care nu se va percepe penalitatea de nedeclarare.

Mai exact, penalitatea de nedeclarare NU se va aplica dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil/plătitor şi stabilite de unităţile de inspecţie fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale, de către contribuabil/plătitor, potrivit interpretării administraţiei fiscale cuprinsă în norme, instrucţiuni, circulare sau opinii. Noul Cod de procedură fiscală stabileşte că pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă contribuabilii vor datora statului, la fel ca până acum, dobânzi şi penalităţi de întârziere. Dobânda este o obligaţie fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale. La fel ca şi până acum, dobanzile se vor calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Valoarea dobânzii va fi similară cu cea aplicată în prezent, respectiv de 0,03%. În ceea ce priveşte penalitatea de întârziere, aceasta este, conform Noului Cod de procedură fiscală, o obligaţie fiscală accesorie reprezentând sancţiunea pentru neachitarea la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale. Penalitatea de întârziere se va calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Această prevedere se regăseşte şi în Codul de procedura fiscală, aflat în vigoare. Totodată, valoarea penalităţii de întârziere ar putea rămâne neschimbată faţă de cea actuală, de 0,02%. În acelaşi timp, dispoziţiile aflate în dezbatere publică introduc noutăţi în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţile de întârziere aplicate anumitor obligaţii fiscale. Mai exact, pentru diferenţele de obligaţii fiscale stabilite prin declaraţii de impunere rectificative sau decizii de impunere, nu se vor datora obligaţii fiscale accesorii dacă, anterior stabilirii obligaţiilor fiscale, debitorul a efectuat o plată, iar suma plătită nu a stins alte obligaţii fiscale. Acest lucru ar urma să se aplice şi în situaţia în care debitorul a efectuat plata obligaţiei fiscale, iar declaraţia de impunere a fost depusă ulterior efectuării plăţii. Aceste reglementări nu se regăsesc în actualul Cod de procedură fiscală.