Casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hârtie, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale, iar plătitorii de taxe şi impozite vor fi premiaţi lunar în urma unei loterii fiscale online, măsuri aflate în analiză şi care urmează să fie adoptate de Guvern.

Măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat, având ca scop combaterea evaziunii fiscale, a anunţat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu. Ideile sunt fundamentate pe un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, în care este apreciat că implementarea graduală, pe o perioadă de cinci ani, a unor măsuri de acest gen, dar şi altele, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice, ar putea conduce la o reducere a economiei gri cu aproape 10% în următorii şapte ani, echivalând cu o combatere a evaziunii în sumă totală de aproximativ 14 miliarde euro. Astfel, o primă măsură anunţată de Ministerul de Finanţe este dotarea obligatorie a caselor de marcat cu un jurnal electronic, conectat la un server central al autorităţilor fiscale, pentru a combate în special evaziunea la TVA. "România este unica ţară din Europa care a rămas să folosească case de marcat cu role de hârtie (...) Vom face această trecere în paşi, vom lăsa în jur de un an şi jumătate timp, astfel încât să se treacă de la casele de marcat cu rolele de hârtie la cele cu jurnal electronic", a spus ministrul de resort. Perioada de tranziţie va fi mai mare pentru firmele mici şi IMM-uri şi mai scurtă pentru marile companii. O altă măsură care vizează combaterea evaziunii este înfiinţarea unei loterii fiscale online pentru plătitorii de taxe şi impozite, care vor fi astfel premiaţi lunar. Este vorba de o loterie la care înscrierile se fac online pe baza codului fiscal, apoi va exista o tragere la sorţi în fiecare lună, cu premii. O a treia măsură avută în vedere de Guvern este asigurarea unui schimb automat de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi bănci. Ministerul Finanţelor urmează să prezinte în dezbatere publică măsurile anunţate. Concluziile studiului privind impactul plăţilor electronice în economie, realizat de PricewaterhouseCoopers, subliniază că, în ultimii cinci ani, ponderea numerarului în circulaţie în România a fost de 60% din PIB, de şase ori mai mare faţă de nivelul statelor din zona Euro, în timp ce valoarea plăţilor cu cardul au fost de doar 4,4% din PIB, de trei ori mai mică decât media UE. Autorii studiului arată că numărul mic al tranzacţiilor electronice este corelat direct cu dimensiunea economiei gri, care în România atinge 28,4% din PIB (fiind depăşită în UE doar de Bulgaria). Pe baza analizei măsurilor implementate în alte ţări, în studiu este recomandat ministerului, pe lângă măsurile anunţate, în vederea combaterii evaziunii, şi alte mecanisme, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice. Potrivit autorilor analizei, plafonul plăţilor în numerar ar trebui aliniat cu puterea de cumpărare, cele mai bune rezultate ale unei astfel de măsuri fiind înregistrate la un plafon de 20% din venitul mediu anual pe capital. Studiul recomandă totodată raportarea către autorităţile fiscale a plăţilor electronice de către procesatori, astfel încât informaţiile să poată fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale, întărind astfel capacitatea de control a acestora.