Printre principalele prevederi ale Ordonanţei care modifică Legea pomiculturii nr. 348/2003 se află atât extinderea patrimoniului pomicol, cât şi eliberarea autorizaţiilor de plantare.

Una dintre principalele modificări ale actului normativ aflat în dezbatere publică are în vedere extinderea patrimoniului pomicol. Astfel, în cadrul articolului 4, alineatul 1, patrimoniul pomicol din România se compune din: exploataţii de pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşun (indiferent de sistemul de cultură), inclusiv terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, duzi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; din pepiniere pomicole pentru material de înmulţire (pre-bază, bază şi certificat) şi pepiniere producătoare de material de plantare fructifer, inclusiv terenurile pentru asolamente, precum şi din resursa genetică pomicolă (colecţii), câmpurile de ameliorare, culturile de concurs, loturile tehnologice demonstrative, baze experimentale pilot, loturi de transfer tehnologic. O altă serie de modificări apar şi în cadrul articolului 13, privind eliberarea autorizaţiilor de plantare. Acestea se vor face în baza solicitărilor scrise ale beneficiarilor, adresate Direcţiei Agricole Judeţene, fiind anexate şi o serie de documente: cererea de eliberare a autorizaţiei de plantare; dovada utilizării legale a terenului - copie de pe dovada proprietăţii sau contract de arendă, de comodat, de închiriere sau orice altă formă de cedare a dreptului de folosinţă asupra terenului; pentru plantaţiile pomicole care se încadrează în prevederile alin. (2), un exemplar original al proiectului de înfiinţare a plantaţiei pomicole. În cazul plantaţiilor care se înfiinţează şi intră sub incidenţa prevederilor art. II lit. d) din Legea nr. 86 din 27 iunie 2014 pentru aprobarea OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se emite de către DAJ un aviz în care se precizează că solicitantul îndeplineşte cerinţele pentru eliberarea unei autorizaţii de plantare.

O altă schimbare importantă va avea loc şi pentru cultura nucului. Astfel, noul act normativ stabileşte, la art. 17, faptul că pentru exploataţii comerciale cultura nucului se face numai cu pomi altoiţi. Cultura nucului din categoria pomi răzleţi şi aliniamente este supusă şi următoarelor prevederi speciale, respectiv: plantarea nucilor se poate face şi cu materialul biologic înmulţit sexuat şi selecţionat, provenit din pepiniere autorizate; terenurile supuse eroziunii se pot planta şi cu biotipuri locale provenite de la pepiniere silvice; tăierea nucilor şi castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi, indiferent de proprietar, se face pe baza autorizaţiei-model prevăzute în anexa nr. 3; cererea pentru tăierea nucilor/castanilor comestibili din categoria pomi răzleţi solicitată de persoanele fizice sau juridice se depune cu cel puţin 30 de zile înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică şi se aprobă de specialiştii DADR judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii nucilor răzleţi/castanilor comestibili sunt: pomii sunt îmbătrâniţi şi prezintă ramuri uscate în proporţie de 60% din coroană; pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se construiască obiective de interes naţional sau de interes al comunităţii locale; pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Totodată, noua lege a Pomicultorii prevede că MADR şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice să organizeze inventarierea patrimoniului pomicol o dată la 5 ani.