Potrivit Proiectului de modificare a Codului Fiscal, orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care se prevede altfel.

Primarii au posibilitatea de a reduce sau elimina impozitul pe utiliajele utilizate în producţia agricolă şi de a majora până la 500% impozitul pe terenurile agricole necultivate. În ceea ce priveşte impozitul pe terenurile agricole necultivate, acesta va putea fi majorat cu până la 500% din al doilea an consecutiv în care se constată că nu a fost lucrat. Potrivit datelor oficiale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), în România existau, în 2013, circa 1,3 milioane de hectare de terenuri nelucrate, din totalul de 14,7 milioane de hectare de terenuri arabile şi păşuni însă, ca urmare a acordării subvenţiilor pe suprafaţă, au rămas puţine terenuri nelucrate.

Potrivit Proiectului de modificare a Codului Fiscal, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren. Impozitul pe teren, precum şi taxa pe terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. De asemenea, în cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane - fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa; dacă nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv. În situaţia în care un teren face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar, iar atunci când contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren va fi datorat de locator.