În strategia pentru următoarea perioadă, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) îşi propune eleborarea şi formularea unui buget orientat economic către cerinţele unui management fiscal modern, îmbunătăţirea rolului alocativ al acestuia, prin repartizarea fondurilor bugetare în funcţie de priorităţile sectoriale, precum şi perfecţionarea procedurilor şi mecanismelor de constituire şi utilizare a resurselor publice, în vederea realizării unei gestionări şi a unui control riguros al acestora. În acest sens, până acum, acţiunile MFP subscrise acestui deziderat s-au materializat prin adoptarea unor măsuri, în strânsă corelare cu principiile şi practicile UE, în patru domenii prioritare. La domeniul bugetar, s-a încercat o nouă abordare a bugetului naţional, urmărindu-se perfecţionarea filosofiei bugetare, bazată pe reguli şi principii noi, care să permită orientarea acestuia către performanţă şi rezultate. Începând cu anul 1999, o dată cu intrarea în vigoare a Legii privind finanţele publice locale, a crescut autonomia financiară a autorităţilor administraţiei publice locale. Procesul a continuat prin descentralizarea unor acţiuni din domeniul învăţământului pre-universitar, sănătăţii şi agriculturii, concomitent cu alocarea de resurse corepsunzătoare. Cel de-al doilea domeniu vizat este cel al contabilităţii publice. Astfel, execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetelor asigurărilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale şi a veniturilor extrabugetare se realizează prin unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, pe baza unui plan de conturi unitar, detaliat pe bugete şi, în cadrul acestora, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Toate operaţiunile de încasari şi plăţi ale sectorului public se derulează zilnic printr-un cont unic, "Contul curent general al trezoreriei statului" deschis la Centrala BNR şi sucursalele acesteia. Administrarea eficientă a acestui cont se realizează pe baza prognozei evoluţiei soldului acestuia, permiţând în acelaşi timp fundamentarea politicii de împrumuturi pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor bugetare. În domeniul achiziţiilor publice, cel de al treilea domeniu, pentru creşterea eficienţei şi transparenţei cheltuielilor bugetare, MFP a elaborat o legislaţie modernă, beneficiind şi de asistenţă tehnică din partea UE. Noul sistem a început să funcţioneze din anul 2002, asigurând cheltuirea atât a fondurilor interne, cât şi a celor externe, pe baza unor principii şi proceduri similare. Ultimul domeniu este cel al gestionării asistenţei financiare nerambursabile a UE, prin intermediul Fondului Naţional de Preaderare din cadrul MFP. Pentru utilizarea fondurilor prestructurale (ISPA şi SAPARD), alături de sprijinul financiar PHARE şi pentru îndeplinirea cerinţelor europene cu privire la administrarea, raportarea şi controlul acestor fonduri, a fost creată, în MFP, o direcţie centrală de trezorerie pentru fondurile europene (Direcţia Generală a Fondului Naţional de Preaderare). Fondul naţional de Preaderare este unica entitate autorizată să solicite şi să primească fonduri de la Comisia Europeană pentru a le distribui ulterior către Agenţiile de Implementare Plăţi, pe baza Acordurilor de Finanţare încheiate de acestea. Dintre obiectivele urmărite de MFP în perioada următoare amintim: repartizarea fondurilor bugetare în funcţie de priorităţi sectoriale, creşterea autonomiei financiare a autorităţilor locale, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul finanţelor publice, întărirea disciplinei financiare, creşterea transparenţei şi anticiparea cheltuielilor bugetare, întărirea capacităţii de gestionare a fondurilor comunitare şi dezvoltarea reţelei informatice.